Updated on septembrie 10, 2014 Juriștii lui Boc au ignorat procesul plăcuțelor bilingve, în care instanța a dat dreptate etnicilor maghiari și obligă Primăria să amplaseze plăcuțe bilingve la intrările în oraș. Judecătorii și-au motivat decizia și au explicat că, în primul rând au acceptat cererea maghiarilor, pentru că reprezentanții Primăriei s-au arătat neinteresați de acest proces, cel puțin în perioada dezbaterilor.
În procesul în care un ONG care reprezintă interesele maghiarilor a solicitat Primăriei amplasarea de plăcuțe bilingve în Cluj, cauza a fost susținută de o tânără studentă la Drept, Iza Szocs, care a marcat astfel primul său succes de viitor avocat,
“Pârâţii nu au formulat întâmpinare în cauză şi nici nu s-au prezentat în faţa instanţei pentru formularea de apărări faţă de acţiunea în contencios administrativ depusă de către reclamantă. După închiderea dezbaterilor în fond, s-au depus la dosar note de şedinţă prin care s-a invocat excepţia lipsei de interes, excepţia lipsei calităţii procesuale active şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Primarul Municipiului Cluj-Napoca, solicitându-se respingerea cererii în baza excepţiilor. Pe fond, s-a arătat că populaţia de etnie maghiară din Cluj-Napoca este sub 20 %, respectiv că aceasta se ridică la procentul de 15,7 %,iar instalarea indicatoarelor bilingve nu se justifică prin prisma Legii 215/2001, astfel încât cererea se impune a fi respinsă şi din acest punct de vedere”, se arată în motivarea magistraților. (sursa: voceatransilvaniei,ro)
Judecătorul de caz arată că, deși în municipiul Cluj-Napoca, procentul populației maghiare nu este de 20%, mai există alte localități în țară, în aceeași situație, unde există plăcuțe bilingve.
“Chiar dacă oportunitatea nu poate fi în principiu cenzurată de instanţe, nu se poate trece cu vederea că în ţară, există numeroase localităţi în care autorităţile administrative au apreciat oportun să instaleze indicatoare de delimitare a localităţilor în limba minorităţilor, chiar şi în situaţia în care acestea sunt sub 20% din numărul locuitorilor – Sibiul, Mediaşul, Aiudul, Seinul, Sighişoara, Iernutul, Câmpia Turzii, Hunedoara,Timişoara, aşa după cum s-a reţinut şi în Decizia nr. 2797 din 9 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Cluj – iar conduita administraţiei publice în România ar trebui să fie unitară şi previzibilă iar minorităţile să poată avea aceleaşi aşteptări în raport cu autorităţile publice.”, au precizat judecătorii.
Decizia dată de Tribunalul Cluj, prin care Primăria este obligată să amplaseze plăcuțe bilingve la intrările în oraș, nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs la instanța superioară.