Updated on mai 21, 2022 Reprezentanții Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei au explicat într-o postare pe Facebook care este originea salutului „servus”, foarte des întâlnit în zona ardealului.
Această formulă ar proveni din salutul antic din lumea romană, spun cei de la muzeu, ”ego sum servus tuus” (sunt servul/ servitorul tău, sunt la dispoziţia ta), redescoperit şi folosit de nobilimea şi cărturarii germani în perioada Renaşterii, din secolele 16 – 17.
”Servus”, azi o forma de salut informal, cu o notă de intimitate, este des folosită în Cluj și în mare parte din Transilvania. Încă reușește să „reziste” influențelor moderne care câștigă teren cu rapiditate, acele :„ciao”, „bună”, „pa-pa” etc.
Această formulă ar proveni din salutul antic din lumea romană – ”ego sum servus tuus” (sunt servul/ servitorul tău, sunt la dispoziția ta), redescoperit și folosit de nobilimea și cărturarii germani în perioada Renașterii, din secolele 16 – 17. Chiar și în prezent este folosit în unele regiuni ale Germaniei (Renania- Palatinat, Bavaria, Baden-Württemberg) și în zona fostului Imperiu habsburgic.
Vorbitorii de limba maghiară folosesc formele de ”szervusz”, ”szia”, ”szervusztok”și ”sziasztok” (ultimele două atunci când sunt implicate mai multe persoane). Românii ardeleni au preluat și folosesc alături de ”servus” și varianta de ”servustoc” (la fel, când sunt implicate mai multe persoane).
”Servus” nu este doar o formulă de salut, este, de asemenea, și o formulă folosită atunci când se toastează, se urează închinând sau ciocnind un pahar de băutură. Mai mult, este privită ca un semn al apartenenței la un spațiu comun cu aceleași tradiții și obiceiuri, este o formulă de identificare.
Imaginea de mai jos este o ”bucată” din peretele sălii de intrare în expoziția ”Istoriile Clujului”, de la etajul 1 al MNIT, unde puteți afla mai multe curiozități legate de orașul nostru”, au transmis cei de la muzeu.
