Luca Niculescu, diplomatul desemnat de președintele Nicușor Dan să formeze noul Guvern, vine dintr-o familie de comercianți bucureșteni care a avut zeci de magazine înainte de război, relații apropiate cu Partidul Liberal și familia Brătianu, iar după instaurarea comunismului a trecut prin naționalizări și represiune. Bunicul premierului desemnat a fost trimis la Canal și apoi în Bărăgan, petrecând, potrivit relatării nepotului său, aproximativ opt ani la muncă forțată.
Povestea a fost spusă chiar de Niculescu într-un amplu interviu acordat „Weekend Adevărul” în 2015, cu mult înainte ca numele său să intre în calculele pentru Palatul Victoria.
Președintele Nicușor Dan l-a desemnat luni seară, 5 octombrie, candidat pentru funcția de prim-ministru. Niculescu este a patra nominalizare făcută de șeful statului în tentativa de a pune capăt crizei politice, iar acum trebuie să construiască o majoritate parlamentară și să vină în fața Legislativului cu programul și echipa de guvernare.
O familie cu zeci de magazine
Niculescu povestea că stră-străbunicul său, Luca P. Niculescu, pusese bazele unei afaceri comerciale care a ajuns să aibă aproximativ 40–50 de sucursale în țară. Familia vindea în principal țesături și stofe și deținea, la diferite momente, și alte afaceri, inclusiv ferme și o fabrică de conserve.
Străbunicul Jean P. Niculescu a fost senator și, pentru o scurtă perioadă, ministru al Comerțului. Familia era liberală și, potrivit lui Luca Niculescu, îi finanța pe liberali și era apropiată de familia Brătianu.
„Ei erau oameni de afaceri care finanțau partidul și erau apropiați de familia Brătianu”, își amintea Niculescu.
El povestea că găsise într-un ziar vechi inclusiv un anunț despre o serată organizată de Jean P. Niculescu la care participaseră membri ai familiei Brătianu și alte familii importante ale Bucureștiului de atunci.
Relația descrisă de Niculescu era una politică și socială; interviul nu indică o legătură de rudenie cu Brătienii.
Afacerea a fost lovită de criză înainte de comunism
Istoria averii familiei este mai complicată decât formula potrivit căreia comuniștii ar fi confiscat o afacere încă prosperă.
Niculescu explica în interviul din 2015 că firma familiei intrase în faliment în urma crizei economice mondiale din 1929–1933. Bunicul său încercase ulterior să redreseze afacerile, însă familia nu mai deținea averea din perioada de vârf.
Au urmat războiul și regimul comunist. O parte dintre case au fost naționalizate, iar altele au fost distruse. Casa familiei de pe strada Washington din București, de exemplu, a fost lovită în bombardamentele din 1944.
În apartamentul în care Luca Niculescu a copilărit în Berceni, familia mai păstra mobilier și tablouri recuperate din fostele proprietăți. Niculescu își amintea cu umor că, fiind copil, nu aprecia picturile lui Nicolae Grigorescu și Nicolae Vermont din sufragerie și își dorea decorațiunile pe care le vedea în casele colegilor.
Bunicul, la Canal și în Bărăgan
Cea mai dură parte a istoriei familiei îl privește pe bunicul lui Luca Niculescu, care purta același prenume.
Acesta a fost trimis în perioada comunistă la Canalul Dunăre–Marea Neagră, iar ulterior la muncă pentru construirea unor sate în Bărăgan. Potrivit relatării lui Niculescu, perioada de muncă forțată a durat aproximativ opt ani.
După întoarcerea la București, bunicul său a avut dificultăți în a-și găsi de lucru. Pentru o vreme a făcut croitorie și dopuri de plută, iar mai târziu s-a angajat mecanic auto la întreprinderea de salubritate a orașului. În tinerețe fusese pasionat de automobile și participase inclusiv la raliuri.
Luca Niculescu a ieșit în stradă în decembrie 1989
Niculescu avea 18 ani la Revoluție. A povestit că pe 22 decembrie 1989 a plecat spre Piața Universității împreună cu prietenii, iar tatăl său li s-a alăturat.
A ajuns ulterior, împreună cu tatăl și unul dintre frații săi, în zona Radioului. Grupul s-a retras după ce în apropiere s-au auzit focuri de armă.
În anii de liceu, Niculescu și prietenii săi discutaseră și despre tipărirea unor manifeste împotriva regimului comunist, însă planul a fost abandonat de teama că unul dintre membrii grupului ar putea informa autoritățile.
După Revoluție a ales jurnalismul. A lucrat peste două decenii în presă, inclusiv la RFI România, înainte de a intra în diplomație. Între 2016 și 2022 a fost ambasador al României în Franța, iar din 2022 a coordonat, ca secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, procesul de aderare a României la OCDE.
Acum, prima sa misiune politică este și cea mai dificilă: să găsească voturile necesare pentru un nou guvern. Niculescu a anunțat după desemnare că va negocia cu partidele parlamentare pentru o majoritate și că va prezenta în următoarele zile programul și echipa cu care intenționează să meargă în Parlament.