România și Serbia fac un pas important pentru construirea proiectului hidroenergetic „Porțile de Fier 3”, una dintre cele mai mari investiții energetice pregătite în regiune. Guvernul a aprobat mandatarea lui Ilie Bolojan pentru semnarea memorandumului comun necesar implementării proiectului.
Investiția este estimată de partea sârbă la peste 2,63 miliarde de euro și vizează dezvoltarea unei hidrocentrale cu acumulare prin pompare, gândită ca o soluție majoră pentru stocarea energiei și stabilizarea sistemelor energetice din România și Serbia.
Proiectul are și o miză internațională, după ce Ambasada SUA la Belgrad a lansat un apel către companii americane cu experiență în hidroenergie și stocarea energiei pentru a-și exprima interesul de participare.
Guvernul României a aprobat mandatarea premierului interimar, Ilie Bolojan pentru semnarea memorandumului dintre România și Serbia necesar pentru implementarea proiectului hidroenergetic Porțile de Fier 3 (Đerdap 3). Investiția este estimată de partea sârbă ca are făcut studiul de fezabilitate la peste 2,63 miliarde de euro. Recent, Ambasada SUA la Belgrad a publicat un apel pentru „exprimarea interesului” (EOI), invitând companii americane cu experiență în hidroenergetică și stocarea energiei să participe la proiect, informează economedia.ro.
Cea mai mare „baterie” a Europei
Porțile de Fier 3 nu este doar o hidrocentrală clasică, ci un proiect hibrid de amploare, scrie presa sârbă.. Planul prevede o capacitate instalată de 2.400 MW, la care se adaugă 400 MW din surse regenerabile de energie eoliană și solară, ceea ce face din Djerdap 3 un gigant energetic hibrid și oficial cea mai mare baterie din Europa, cu finalizarea planificată până în 2038.
Ce condiții pune România
Partea română propune introducerea în textul memorandumului a necesității de a dezvolta proiectul Djerdap 3 în condiții rezonabile, care să reflecte interesele ambelor părți, respectiv fără a afecta negativ funcționarea sau producția de energie a hidrocentralelor de pe Dunăre, din partea română – Porțile de Fier I și II și, în același timp, fără a afecta implementarea proiectului FAST DANUBE II derulat, sub coordonarea ministerelor de transport ale Statului român și Republicii Bulgaria, de administrațiile de cale navigabilă, respectiv AFDJ RA Galați (RO) și IAPPD Ruse (BG).
Un alt aspect care trebuie considerat este cel legat de condițiile de defluent, în aval de Porțile de Fier II, și posibile provocări legate de terenurile riverane (maluri) în aval din România și Bulgaria, precum cele și cele de navigatie de pe Dunare.
Americanii sunt interesați de proiect
Pe 3 iunie, Ambasada SUA la Belgrad a publicat un apel pentru „exprimarea interesului” (EOI), iprin care invită companii americane cu experiență în hidroenergetică și stocarea energiei să participe la proiect.
Demersul are la bază „Acordul de cooperare strategică în domeniul energiei” semnat între Serbia și SUA la 18 septembrie 2024 și înțelegerea stabilită la Washington între ministrul sârb al energiei și subsecretarul de stat american José Fernández, care permite participarea directă a firmelor americane la proiecte de infrastructură, scrie presa sârbă.