O tânără a povestit că, la un interviu pentru un job în social media marketing, a fost pusă să treacă inclusiv printr-un test poligraf, după mai multe etape de selecție. Experiența relatată pe TikTok și preluată de Mediafax a devenit rapid virală, mai ales după reacția ei: „Zici că mă angajez la NASA”.
Andreea a explicat că, înainte de etapa finală, trecuse deja printr-un traseu lung de selecție și nu se aștepta ca un post din zona de marketing și social media să ajungă la un astfel de nivel de verificare. În imaginile și mesajele publicate online, tânăra a spus că tocmai această disproporție dintre jobul vizat și intensitatea procesului de recrutare a făcut totul să pară neverosimil. Ea a vorbit și despre emoțiile puternice pe care le avea înainte de test, de teamă că aparatul ar putea interpreta greșit reacțiile sale fiziologice, chiar și atunci când spune adevărul.
După test, tânăra a spus că întreaga procedură a fost una neobișnuită, dar gestionată profesionist de persoana care a administrat examinarea. Potrivit propriei mărturii, la început a avut emoții foarte mari și i se părea că aparatul îi va „detecta” stresul ca pe o minciună, însă ulterior s-a liniștit după ce i s-a explicat clar cum funcționează testarea. În final, Andreea a descris experiența drept una intensă, greu de uitat și suficient de ieșită din comun încât să devină o poveste în sine, indiferent de rezultatul interviului.
„Nu știu dacă am voie să povestesc sau nu, dar experiența asta, serios, din oameni, este să fac vlog, să filmez. Nu mi-aș fi imaginat să te duci la un interviu pentru social media, în marketing, și să faci test poligraf. Deci eu acum mă duc spre ultimul test, ultima etapă dintr-un interviu de angajare. Am trecut partea scrisă, testarea, exercițiile, interviul, test IQ, test de aptitudini. Doamne, zici că mă angajez la NASA.”
Experiența a continuat cu emoții puternice, mai ales în contextul testului poligraf, care presupune monitorizarea reacțiilor fiziologice.
„Faptul este că eu am emoții. Sunt o persoană care are emoții fără niciun motiv și mi-e că o să zică că mint pe acolo degeaba. Când spun adevărul, o să mă întrebe: «Este numele tău Andreea?» și o să pară că mint.”
După test, Andreea Popovici a descris întreaga procedură ca fiind una neobișnuită, dar gestionată profesionist de personalul implicat.
„Acum am ieșit de la testul poligraf. Nu am mai avut timp să filmez înainte să intru, iar acolo nici nu aveam voie cu telefonul. A trebuit să-l pun pe mod avion. La început am avut foarte multe emoții. Îmi bătea inima și aveam impresia că aparatul o să indice ceva greșit. Dar domnul de acolo a fost foarte profesionist și mi-a explicat totul.”
În final, tânăra spune că experiența a fost una memorabilă, chiar dacă neobișnuită pentru un proces de recrutare.
„Oricum, o experiență… la început super intensă. Aveam emoții de îmi transpiraseră palmele, deși nu aveam nimic de ascuns. Dar dacă toate interviurile ar fi așa, măcar ai avea ce povesti.”
Subiectul a deschis imediat și o discuție mai largă despre limitele legale și etice ale recrutării. În România, folosirea testului poligraf la angajare nu este reglementată explicit printr-o lege care să o permită sau să o interzică direct, dar asta nu înseamnă că practica este lipsită de riscuri juridice. Un astfel de test se lovește de prevederi importante din Codul muncii și din Regulamentul General privind Protecția Datelor, mai ales pentru că relația dintre angajator și candidat este una dezechilibrată, iar consimțământul poate fi considerat obținut sub presiune.
În plus, testul poligraf presupune colectarea unor date foarte sensibile, legate de reacțiile fiziologice și emoționale ale persoanei testate, iar pentru prelucrarea unor asemenea informații este nevoie de un temei legal foarte solid. Pentru majoritatea locurilor de muncă, în special din domenii precum marketingul sau social media, utilizarea detectorului de minciuni este prezentată ca fiind excesivă și greu de justificat. În România, poligraful este folosit mai ales în anchete penale sau în domenii sensibile, precum securitatea națională, și chiar și acolo rolul său este unul limitat, orientativ.