Premierul Ilie Bolojan a lansat un nou atac la adresa PSD, pe care îl acuză că a provocat actuala criză politică după ce reformele și măsurile de disciplină bugetară au lovit direct în rețelele locale de influență ale partidului. Într-un interviu acordat Știrilor ProTV, șeful Guvernului a susținut că nemulțumirea reală din PSD a venit din faptul că fondul de rezervă bugetară nu a mai fost folosit ca o „pușculiță” pentru administrații neperformante și pentru acoperirea unor probleme locale prin bani distribuiți de la centru.
Bolojan a afirmat că, în momentul în care Guvernul a trecut la reforma administrației și la reducerea cheltuielilor, PSD a început să facă „opoziție din interiorul puterii”, deși, spune el, deciziile fuseseră luate împreună în coaliție. Premierul consideră că partidul a încercat să se derobeze de responsabilitate și să arunce întreaga povară politică asupra sa, în timp ce continua să participe la actul de guvernare. În opinia lui, actuala ruptură nu este rezultatul unei dispute ideologice, ci al refuzului de a accepta reguli mai stricte în gestionarea banilor publici.
Una dintre cele mai dure acuzații formulate de Bolojan vizează influența „baronilor locali” ai PSD în zonele în care statul înregistra pierderi sau disfuncționalități. Premierul a spus explicit că „peste tot unde lucrurile nu mergeau bine” exista cineva susținut de PSD, direct sau indirect, și că tocmai aceste „apucături vechi” au fost deranjate de măsurile de disciplină introduse de Guvern. El susține că nu a acționat împotriva unui partid anume, ci a încercat să impună o regulă generală, necesară pentru reducerea risipei și a deficitului.
„Când am trecut la reforma în administrație, la măsurile de reduceri de cheltuieli, deja toate lucrurile se duceau cu frâna de mână trasă și PSD, ca partid, a început o politică de opoziție din interiorul puterii și 9 luni de zile m-am făcut că nu aud toate criticile, având convingerea că e o tactică a PSD de a se deroba de răspundere, participând la decizie, pentru că deciziile le-am luat în comun.
Nu s-au mulțumit cu asta, pentru că au văzut că nu au efecte electorale. În paralel, însă, am făcut câteva lucruri. Ca să ne putem menține cheltuielile statului în limite normale, am introdus o disciplină în finanțele țării și fondul de rezervă bugetară nu a mai fost o pușculiță pentru administrații neperformante, pentru rezolvarea unor probleme într-un județ sau altul, iar oamenii care erau obișnuiți, în principal baroni locali de la PSD, normal că au avut o stare de nemulțumire, pentru că s-au comportat uneori și în guvernarea națională, unii dintre ei, așa cum se comportă în județele unde țin majorități stabile.
În momentul în care nu mai poți beneficia de bugetul de stat pentru a direciona sume, pentru a-ți acoperi uneori incompetența nu mai era o influență la guvernare. Dar n-am făcut asta împotriva unor sau altora, ci ca regulă generală, pentru că dacă banii țării sunt risipiți, n-ai cum să-ți reduci deficitele.
Noi, gândiți-vă, achităm anul acesta 60 de miliarde de lei doar pe dobânzi. Adică 2,8% din PIB-ul României, aproape jumătate din deficit, îl achităm pe dobânzi. Nu mai putem merge așa.
Nu în ultimul rând, am încercat să pun reflectoarele pe zone unde statul român avea pierderi importante.”
Premierul a legat această confruntare politică de situația economică dificilă a României. Potrivit declarațiilor sale, statul plătește în acest an aproximativ 60 de miliarde de lei doar pe dobânzi, ceea ce înseamnă aproape jumătate din deficitul bugetar. În acest context, Bolojan spune că România nu își mai poate permite politici construite pe promisiuni fără acoperire, majorări făcute din bani care nu existau și tolerarea pierderilor din companiile de stat. El le-a mulțumit românilor pentru că au suportat costul măsurilor dificile, recunoscând totodată că mulți sunt nemulțumiți din cauza scăderii puterii de cumpărare.
În momentul în care trebuie să faci niște lucruri, în care niște apucături vechi nu mai pot fi menținute – și nu mai pot fi menținute, pentru că degeaba aduni banii din taxele muncite de români, degeaba îți reduci cheltuieli, dacă ai pierderi, dacă ai găuri și dacă nu corectăm aceste pierderi şi ineficiența statului, lucrăm degeaba și tot nu vom avea rezerve ca să îmbunătățim viața românilor.
Or, introducerea acestor măsuri de disciplină în mod evident a deranjat. Gândiți-vă că peste tot unde lucrurile nu mergeau bine erau responsabili, direct sau indirect, mai mulți oameni, transpolitic, transinstituțional, dar întotdeauna cineva avea o susținere a PSD.
Asta a deranjat destul de mult și atunci, la modul deschis, în condițiile în care toate deciziile au fost luate de comun acord și tu fugi de răspundere și minți în permanență, în condițiile în care nu ai venit cu nicio formulă nouă, cu ceva mult mai bun care a fost respins de Bolojan, ca să îmbunătățească viața oamenilor, deci nu ai venit cu soluții, pentru că nu sunt atât de simplu de oferit când trebuie să reduci cheltuieli, nu există soluții miraculoase…
Sigur, se pune problema că încerci pe de-o parte să te derobi de responsabilitate indicând un vinovat, e o tactică veche politică, dar n-a funcționat, după cât se pare, și încerci să scapi de cineva care a impus niște reguli, dar asta nu e o regulă impusă împotriva cuiva, ci este o condiție necesară pentru o altfel de administrare a țării noastre. Dacă nu facem asta, nu vom putea să ne revenim.
Ilie Bolojan a insistat că nu se agață de funcție și că ar pleca imediat dacă ar ști că vine „mâine un guvern care are toate soluțiile”. În același timp, a transmis că PNL nu va mai face alianță cu PSD și că începe consultări pentru susținerea unui guvern minoritar. Mesajul său este că schimbarea unui premier sau dărâmarea unui cabinet nu rezolvă nimic dacă în loc nu apare rapid o formulă capabilă să țină sub control criza bugetară și administrativă.