În România avem orașe amorțite, adormite, și orașe active, pline de vitalitate. În orașele amorțite, adormite, vina nu este doar a baronilor care au instituit un sistem sclavagist prin care blochează orice inițiativă.
Pe Facebook, Florin Morosanu a scris: Vitalitatea culturala a oraselor din Romania 2017. De 10 ani de cand se se evalueaza profilul cultural al oraselor, Cluj-Napoca este constant pe primul loc in topul vitalitatii oraselor din Romania iar Transilvania domina acest clasament. In primele 10 pozitii se regasesc sapte orase din Transilvania, un oras din Banat, unul din Oltenia si unul din Moldova.
Redau integral concluzia referitoare la Cluj-Napoca din analiza: Caietele Culturale 2017, Vol. 1.
VITALITATEA CULTURALĂ A
ORAȘELOR DIN ROMÂNIA
Ediția 2016 Autori: Ștefania Voicu, Alexandru Dragomir
„De departe, Cluj-Napoca este orașul cu cele mai puternice și stabile elemente care compun vitalitatea culturală a orașului, fapt care se reflectă în valorile indicelui de vitalitate. În ceea ce privește infrastructura culturală, orașul se află în fiecare an pe prima poziție a clasamentului dedicat acestei categorii de indicatori. Industriile creative sunt de asemenea pe prima poziție în topul dedicat categoriei acesteia pe fiecare an dintre cei cuprinși în analiză.
Categoria de industrii creative reprezintă totodată și cel mai puternic element de vitalitate pentru orașul Cluj-Napoca, excelând atât la nivelul numărului de persoane angajate în acest sector, cât și la nivelul cifrei de afaceri și al profitului. Orașul deține și un consum cultural ridicat, aflându-se în fiecare an pe poziția 2 în acest sens, cu excepția anului 2015 când ocupă prima poziție. În ceea ce privește resursele umane specializate, orașul oscilează între pozițiile 4 și 5.
Punctul slab al municipiului este reprezentat de cheltuielile alocate din bugetul local pentru sectorul cultural. Aceasta poate fi de fapt doar în aparență un punct slab, în condițiile în care majoritatea serviciilor și elementelor de infrastructură culturală din municipiu beneficiază de finanțare de la Ministerul Culturii. Cu excepția anului 2012, care semnifică maximul atins de indicele de vitalitate culturală și a anului 2015, în care indicele se află la cea mai mică valoare înregistrată, pentru anii 2010, 2011, 2013 și 2014 evoluția indicelui de vitalitate culturală s-a menținut la parametri similari. Evoluția indicelui de vitalitate fără oscilații semnificative este dată așa cum menționam de stabilitatea elementelor de vitalitate culturală de care dispune orașul.
Recomandări
După municipiul București, pe care nu l-am inclus în analiză, Cluj-Napoca este polul cultural cel mai puternic, cu o vitalitate culturală crescută pe întreaga perioadă analizată. Stabilitatea elementelor care compun vitalitatea culturală a orașului și menținerea acestora pe primele poziții ale clasamentelor dovedește trăsătura de motor cultural pe care o deține orașul.
Prin sincronizarea acestor elemente de vitalitate culturală care funcționează la nivel ridicat, orașul poate susține ușor proiecte de dezvoltare locală cu caracter cultural și creativ.”
In cazul Clujului voi face 2 comentarii privind metodologia aplicata de catre autori si un comentariu referitor la industriile creative.
Primul comentariu se refera la calculul bugetului alocat sectorului cultural. Din punctul de vedere metodologic, au fost calculate sumele pe care autoritatile locale le aloca institutiilor de cultura. Teatrele, muzeele, filamonica institutii de cultura cu bugete care cumuleaza anual aprox 8-10 mil. euro anual isi desfasoara activitatea in oras si pentru clujeni sunt finantae de catre alte institutii. Asadar dpdv metodologic ar fi fost mai relevanta analiza bugetelor institutiilor de cultura din aceste orase si nu doar finantarea locala.
Al doilea comentariu se refera la sectorul ONG. In prima analiza acest sector a fost unul dintre domeniile care conturau vitalitatea culturala a unui oras. In aceasta ultima analiza, conform autorilor, sectorul ONG a fost scos deoarece nu existau date relevante la nivel national. Sunt doar cateva orase care finateaza masiv acest sector iar Cluj-Napoca este orasul care sustine cele mai multe ONG-uri si cu cea mai mare suma ( aprox 300 in acest an cu aprox 13 mil lei). Urmatorul oras care sustine prin alocari sectorul ONG abia ajunge la 150 pe an.
In Cluj, acest sector este unul din cele doua motoare ale vietii culturale, cu activitati care completeaza agenda culturala a institutiilor culturale traditionale.
3. Industriile culturale si creative alaturi de infrastructura reprezinta zona in care orasul exceleaza. Pana la aceasta anliza stiam acest lucru dar nu puteam sa-l comparam cu alte orase. Acum putem. Asadar, indicele „industrii creative” este de doua ori si jumatate mai mare decat al orasului de pe locul 2 pe aceasta categori care este Brasov, de patru ori mai mare decat al orasului de pe locul 3 care este Craiova si de 5 ori mai mare decat al Timisoarei.
La final,
Felicitari tuturor celor care activeaza in sectorul cultural! Analiza vitalitatii culturale a fost realizata de catre Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC), aflat în subordinea Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, asadar un organism independent A fost un efort derulat pe parcusul unui an de zile prin coroborarea datelor statistice si chestionarelor din multe surse.
Clujul clutural are inca multe slabiciuni si probleme ( muzee inca inchise, institutii care se se zbat sa supravietuiasca, finantari insuficente, etc) dar cu toate acestea dupa Bucuresti este orasul care intre 2007-2017 a fost cel mai dinamic.
Este greu sa ajungi pe primul loc dar este mult mai greu sa ramai acolo. Timp de 10 ani!”