Updated on iulie 16, 2014 O studentă din Cluj, Izabella Szocs, a propus Fundației să ceară montarea acestor plăcuțe pe baza Legii 215/2001 și a Convenției Cadru de la Strasbourg pentru protecția minorităților naționale.
Reprezentanții Fundației susțin că este un abuz ca cei 50.000 de etnici maghiari din Cluj-Napoca să nu beneficieze de aceste plăcuțe.
Primarul Emil Boc a spus că nu a primit motivarea sentinței, dar că aceasta poate fi atacată. ”Noi avem legi interne care nu permit amplasarea acestor plăcuțe. Vom vedea motivarea și vom ataca sentința”, a spus Emil Boc citat de stiridecluj.ro.
Primăria Cluj-Napoca subliniază că în municipiu nu sunt 20% etnici maghiari, iar din acest motiv plăcuțele nu pot fi amplasate.
Recensământul din 2012 a arătat că în Cluj-Napoca locuiesc 49.375 de etnici maghiari, circa 16% din totalul de 309.136 de locuitori.
Studenta de anul III de la Facultatea de Drept a UBB, Izabella Szocs, membră a Fundației European Committee Human Rights Hungarians Central Europe, le-a predat o lecție juriștilor din primăria Cluj-Napoca. Ea a găsit cheia câștigării procesului: Convenția Cadru de la Strasbourg pentru protecția minorităților, pe care s-a bazat acțiunea în instanță și care bate legea administrației locale invocată de aleșii clujeni.
(sursa: clujjust.ro)
”Toată ideea a pornit de la domnul Landman Gabor, care este președintele Fundației Language Rights din Olanda. Ei au luptat în anii precedenți în Olanda pentru drepturile minorității friziane, mai apoi, el având rădăcini maghiare s-a mutat în România și a constatat nerespectarea legilor referitoare la drepturile lingvistice ale minorităților naționale în mai multe comune, unde ponderea minortății este mai mare de 20%.
Acum doi ani am început să lucrez la Fundație în calitate de traducător, mai apoi i-am explicat domnului Landman care este procedura judiciară pentru astfel de probleme, iar el mi-a oferit să mă ocup de chestiunile juridice și să punem în practică aceste idei. Planul a fost extrem de simplu: Orice drept sau interes legitim nerespectat de autoritățile administrative poate fi contestat prin procedura contenciosului admnistrativ, puterea judecătorească având ultimul cuvânt în abuzurile executivului contra cetățenilor. Acest algoritm se pliază pe orice drept sau interes cetățenesc legitim. Am pornit procedurile contra cca. 30 de unități administrativ- teritoriale, litigiile sunt în faza de judecare în momentul de față.