Updated on mai 6, 2019 Deputatul Adrian Dohotaru propune ca Cetățuia să devină cel mai mare parc din Cluj Napoca. Prin gândirea concursului pe o suprafață mai largă, Parcul Cetățuia ar putea avea de 13.5 hectare.
Adrian Dohotaru a scris pe Facebook: „Propun un parc mai mare decât Parcul Central.
În urma sesizării pe care am depus-o la Comisia Monumentelor și Primărie, s-a constatat ilegalitatea îngrădirii unei alei publice într-unul din locurile emblematice ale Clujului: Cetățuia.
Sper ca Primăria să se mobilizeze și gardul să fie demontat cât mai repede, iar aleea publică refăcută.
E îngrijorător că un concurs public de reabilitare a Cetățuii ca spațiu public urmează să fie lansat sub auspiciile îngrădirii unei alei importante, abuz tolerat de Primărie, care nu a răspuns cu lunile la sesizările unor rezidenți.
Cu ocazia constatării abuzului îngrădirii, am privit în ansablu spațiul public verde, în bună măsură privatizat, și am realizat cât de multe garduri închid Cetățuia, în loc să o deschidă publicului larg și vizitatorilor.
Gardurile bune dau buni vecini, spune o vorbă. De aceea, e necesar ca spațiul verde din zona Turnului Parașutiștilor să fie deschis toată săptămâna pentru clujeni și închis strict când au loc exerciții specifice. La fel, baza sportivă privatizată trebuie deschisă cu alei pietonale și cicliste, mai ales că nu există trotuare, și pentru că va constitui un vad bun pentru clienți printr-un parteneriat public-privat. Proprietarii hotelului Belvedere trebuie să îndepărteze, în zona piscinei, gardul ieftin și inestetic care sluțește o clădire modernistă emblematică pentru oraș.
Prin gândirea concursului pe o suprafață mai largă, Parcul Cetățuia, de 13.5 hectare, devine mai mare de Parcul Central.
La fel, într-o a doua fază, gardurile de de deal, între Cetățuie și Pădurea Hoia, trebuie îndepărtate pentru a crea cea mai frumoasă alee pietonală și ciclistă, cu puncte de belvedere a orașului, deasupra sa. Aici trebuie văzut în detaliu ce e proprietate privată și ce a rămas public. Interesul privaților este să fie despăgubiți pentru că nu pot construi pe dealul care alunecă și care nu se pretează pentru investiții imobiliare, ci doar pentru alei.
Pe termen mediu mi-am propus triplarea cantității de spații publice și verzi în Cluj, dar ar fi mai ușor dintr-o funcție administrativă decât din opoziție. Chiar și așa, la discuțiile cu primarul Emil Boc am găsit deschidere, dar puneri în practică cu întârzieri enorme și parțiale și, din păcate, cel mai adesea opusul a ceea ce declara, într-o strategie funcțională, recunosc, de adormire a vigilenței adversarului prin non-combat fățiș.
Cum se poate tripla cantitatea, dar mai ales îmbunătăți calitatea vieții în oraș din perspectiva spațiului public?
În acest caz, acceptarea sugestiei ca acest concurs să se facă pe o suprafață mai mare decât Parcul Central.
Pentru partea de est a orașului, înseamnă să amenajăm Parcul Est, de 66 de hectare, și nu un aquaprk privat.
În vestul orașului, înseamnă deschiderea spațiilor verzi la Someș, Parcul Babeș fără tază, Parcul Rozelor, Club Transilvania, Ștrandul Sun, Compania de Apă Someș SA.
În nord-vest, înseamnă să avem peste 300 de hectare de pădure, pădurea Hoia Baciu, în administrare publică a orașului, ca pădure parc, fără exploatări abuzive de lemne, plus amenajările din partea Consiliului Județean de extindere a Parcului Etnografic și amenajarea USAMV a unei noi ferme pe zeci de hectare.
În sud-vest, înseamnă ca în Făget, odată cu realizarea centurii, să prezervăm pădurea și să o amenajăm minimal, mai ales că centura ne răpește o parte din ea.
În sud, înseamnă să facem pe cele aproape 200 de hectare ale Livezii Palacsoy, din administrarea USAMV, o livadă și o grădină comunitară în parteneriat între Primărie și Universitate.
În oraș, ar însemna deschiderea campusului USAMV și deschiderea Grădinii Botanice cu acces general și gratuit, nu ca spații îngrădite, așa cum am văzut în destule alte locuri din lume unde accesul în campusuri era facilitat de universități și pentru rezidenți.
Tot în oraș, trebuie permis accesul rezidenților în curțile școlilor, reabilitarea lor, plus amenajarea unor porțiuni pentru grădini.
Sunt multe parcuri retrocedate și devenite terenuri virane: trebuie exproprieri, pe care administrația Boc nu le face, deși legea permite.
Sigur, să nu uităm și de monitorizarea amenajării Someșului și a spațiilor verzi limitrofe printr-un Consiliu al Apei, care să ia în calcul și un master plan pentru Canalul Morii.
Este oferta pe care o fac orașului de a crea mai multe bunuri comune. Până la a ajunge la acest sistem de spații verzi, la o viziune întregitoare, putem face și pași mărunți: sesizări, petiții, propuneri, evenimente, căci numai astfel vom ajunge la rezultatul dorit.”