Updated on martie 26, 2019 Vlad Mihalachioiu, fondatorul Bucharest Business Club a rămas impresionat de lejeritatea cu care se poate discuta cu primarul Emil Boc.
Vlad Mihalachioiu: „Am avut 60 de secunde la dispoziție să obțin o întâlnire cu Emil Boc. Simplu, relaxat, fară gardă de corp. Prea ca la Cluj
Prevăd un Cluj Business Club diferit de Bucharest Business Club. #WeGrowTogether”.
Vineri, 12 aprilie, la Cluj are loc Cluj Business Club.
Vlad Mihalachioiu: „Viața de antreprenor e frumoasă… dar merită trăită.
Puțină înțelepciune din popor nu a făcut rău nimănui. Despre viața de antreprenor putem să scriem romane și tot nu o să reușim să acoperim toate aspectele pentru că e în continuă schimbare – ca un organism.
Nu mai zicem că e și complexă, ajunge cu pildele pentru azi; voiam să spun că de multe ori umorul e cel care ne salvează. Nu vă faceți iluzii, chiar și noi antreprenorii asumați cu MBA-uri sau mai știu eu ce, trebuie să fim salvați din când în când.
E important să ne salvăm de noi înșine și de obiceiurile care deseori ne fac mai mult rău decât bine. De exemplu, promisiunile și managementul timpului. Ele merg împreună și dacă nu știm cum să le facem să meargă, o să ne lovească unde ne doare mai tare – timp personal.
Câteodată nici nu-ți dai seama când ai intrat în problemele altora cam până-n în gât decât atunci când deja se întâmplă. Vorbești cu cineva la telefon și te trezești din senin că gura ta capătă voință proprie și scoate faimoasele trei vorbe: Lasă, fak eu!
Tu știi sigur de când le rostești că pur și simplu nu ai cum (și când) să faci tu. Totuși, odată lansată promisiunea parcă nu ai vrea să dezamăgești. Deschizi agenda sau sistemul care știi că funcționează pentru tine și începi să tai de ici-colo secunde și minute. În acest moment ești deja panicat și știi că “fak eu” este în cele din urmă un compromis și din actul ăsta nimeni nu va ieși satisfăcut.
Dacă tot o să dezamăgești, nu mai bine te apuci ușurel să pui umărul la statuia procrastinatorului anonim?! Te uiți în programul zilei, te iei cu mâinile de cap (ăsta e un semn de maturitate la care ajungi cu vârsta) și decizi să iei o pauză.
Am scris prea mult despre un proces care pentru mulți dintre noi a devenit obișnuință. Niciun tânăr antreprenor nu cred că poate spune cu exactitate de ce se întâmplă să overpromise and underdeliver. Cred că undeva în interior suntem flatați de atenția și încrederea de a ni se delega sarcini.
Avem încă mult de parcurs până la înțelepciunea unor sportivi de performanță. Ce face diferența între noi și ei? Well, în primul rând focusul pe o singură sarcină. Atenție, nu ne face mai buni atâta timp cât nu stăpânim arta multi-tasking-ului. Anyway, ne vedem la finish pentru că ăla care ajunge ultimul e… tot un participant.
“I’d be more frightened by not using whatever abilities I’d been given. I’d be more frightened by procrastination and laziness.” (Denzel Washington)”