Proprietarii de apartamente pot reduce o parte din consumul de energie din rețea cu ajutorul unor panouri fotovoltaice montate pe balcon, însă investiția este mult diferită de cea făcută pentru acoperișul unei case. Spațiul disponibil, orientarea apartamentului, umbra clădirilor din jur și momentul în care este consumată energia pot face diferența între un sistem eficient și unul care produce mult sub așteptări.
Subiectul a revenit în atenție în această perioadă, în condițiile în care în Parlament sunt discutate soluții pentru folosirea mai largă a panourilor fotovoltaice pe blocuri și balcoane. Pentru cei care locuiesc la bloc în Cluj-Napoca, însă, primul calcul trebuie făcut pornind de la propriul balcon și de la consumul real al apartamentului.
Două panouri pot ajunge la aproximativ 1 kW
Un panou fotovoltaic modern are, în funcție de model, aproximativ 400-500 W. Două panouri pot furniza astfel o putere instalată de 800-1.000 W, dacă există suficient spațiu și dacă structura balconului permite montajul în siguranță.
În condiții favorabile, un sistem de aproximativ 1 kW poate genera în jur de 1.000 kWh într-un an. Valoarea nu este însă garantată: un balcon orientat spre nord, umbrit de alte blocuri sau pe care panourile sunt montate aproape vertical poate avea o producție considerabil mai mică.
Pentru Cluj-Napoca, simulările bazate pe instrumentul european PVGIS indică, pentru un sistem amplasat în condiții bune, orientat spre sud și cu o înclinare optimă, în jur de 1.170 kWh anual pentru fiecare kWp instalat. Un panou montat pe balustrada unui balcon nu beneficiază neapărat de aceste condiții, astfel că valoarea trebuie privită doar ca reper.
Cât costă
Kiturile mici disponibile pe piață pornesc de la câteva mii de lei. În septembrie 2026, un sistem de balcon de 600 W este listat de un furnizor din România la aproximativ 3.500 de lei cu TVA, în timp ce alte kituri de 400 W sunt comercializate la prețuri de aproximativ 1.600-3.000 de lei, în funcție de componente.
Costul crește dacă sunt adăugate mai multe panouri, un microinvertor mai performant, o structură specială de prindere sau o baterie pentru stocarea energiei.
O analiză EFdeN citată de HotNews estimează că, pentru un sistem de două panouri de câte 400 W și o baterie de aproape 2 kWh, investiția poate fi recuperată în aproximativ 6-8 ani în scenarii favorabile, în funcție de prețul energiei și de cât din producție este consumată direct.
Calculul se schimbă semnificativ dacă locatarii sunt plecați în timpul zilei. Panourile produc cel mai mult tocmai când multe apartamente au un consum redus, iar fără baterie sau o soluție pentru surplus o parte din energia disponibilă nu poate fi valorificată la maximum.
Nu este suficient să cumperi kitul și să îl pui pe balustradă
Montajul la bloc ridică și probleme administrative și de siguranță. Fațadele și alte elemente ale imobilului pot face parte din proprietatea comună, iar fixarea panourilor în exteriorul balconului poate modifica aspectul clădirii și poate pune încărcări suplimentare pe balustradă.
Pentru sistemele care modifică fațada trebuie verificat regimul lucrărilor cu asociația de proprietari și cu autoritatea locală. Legea permite, în anumite situații, montarea sistemelor fotovoltaice pe clădiri fără autorizație de construire, cu înștiințarea prealabilă a administrației locale, însă configurația concretă a lucrării contează.
Există și o obligație pe partea electrică. ANRE a precizat că proprietarul trebuie să anunțe operatorul de distribuție atunci când instalația locuinței este modificată prin adăugarea unui sistem de producere a energiei, inclusiv atunci când energia este destinată doar consumului propriu și proprietarul nu urmărește să devină prosumator.
Pentru un apartament din Cluj, un sistem fotovoltaic de balcon poate reduce factura, dar economia depinde mai puțin de cifra înscrisă pe cutia panoului și mai mult de orientarea balconului, consumul din timpul zilei și posibilitatea unui montaj sigur și legal.
