Talentată, frumoasă și cu un farmec aparte. Aceste calități au propulsat-o rapid pe Florentina Mosora, o tânără din Cluj, în lumea cinematografiei românești a anilor 1960. Frumoasa Riri, așa cum era alintată de cei apropiați, a fost distribuită, la numai 19 ani, în patru filme românești. Conştientă că poate să demostreze ceva şi dincolo de ecran, tânăra a ales să facă performanţă în ştiinţă.
Florentina Mosora a jucat un rol memorabil în filmul „Dragoste la zero grade”, alături de regretatul Iurie Darie. La numai 19 ani, a fost distribuită în 4 filme: „Băieţii nostril (1959)”, „Sub cupola albastră (1962)”, „Post-Restant (1961)” și cel menționat.
Riri, cum era alintată de cei dragi, s-a născut pe 7 ianuarie 1940, la Cluj. În 1961, a obținut o licenţă în chimie, iar în 1967 în fizică nucleară. Şi-a echivalat ambele diplome în Belgia. Între anii 1964-1966, a făcut specializări în biofizică medicală şi neurofiziologie şi a obţinut titlul de Doctor la Universitatea din Bucureşti.
Între 1961 și 1967, a fost cercetător la Facultatea de Medicină din București, între 1965 și 1970, a lucrat la secția de biofizică a facultății, iar din 1965 până în 1970, a fost asistentă al profesorului Vasile Vasilescu la laboratorul de biofizică din cadrul aceleiaşi facultăţi. Din 1972, a fost lector la Facultatea de Biologie, scrie click.ro.
Carieră excepţională
În 1974, s-a mutat în Belgia pentru a lucra la cercetarea utilizării izotopilor stabili în medicină. Între 1974 și 1979 a fost conferențiar, devenind profesor universitar în 1988, specializat în biofizică – biochimie. De asemenea, s-a specializat în oceanografie și a fost unul dintre cei trei cercetători care au organizat seminarul NATO privind biomecanica proceselor de transport în 1989.
Florentina Mosora a fost membră a Societăţii Române de Fiziologie (’63-’71), Biochimie (’63-’71), Biofizică (’65-’71); membră a Societăţii Belgiene de Biofizică, Fizică după 1969, a Societăţii Regale de Ştiinţe din Liège, după 1980, a Asociaţiei Biochimiştilor şi specialiştilor în Biologie Moleculară a Universităţii din Liège 1980-’85, a Societăţii Internaţionale pentru Studiul Maladiilor Civilizaţiei şi Mediului după 1981; membră a Academiei de Ştiinţe din New York (după 1982), preşedintă a Institutului de cercetări Marine şi Interacţiunii Aer Mare după 1989, vicepreşedintă a societăţii franceze „Izotopi stabili” după 1987; membră a Consiliului Ştiinţific al staţiunii de cercetări submarine şi oceanografice al Universităţii din Liège; după 1987.
Florentina Mosora s-a stins din viață la Liege, în Belgia, răpusă de o boală necruţătoare. De-a lungul carierei sale, a primit numeroase distincții pentru activitatea sa remarcabilă, inclusiv Premiul Agathon de Potter al Academiei Regale Belgiene, ordinul „Officier de l’Ordre de Leupold II” – 1981 şi „Commandeur de l’Ordre de la Couronne” – 1992.