Emil Turdean, fermierul clujean care a dat lovitura cu agricultura pe model olandez. Întors acasă, tot ce a văzut la străini a început să implementeze și la ferma din Cluj

Updated on octombrie 29, 2024 Emil Turdean, fermierul clujean care a dat lovitura cu agricultura pe model olandez. Întors acasă, tot ce a văzut la străini a început să implementeze și la ferma din Cluj 1

Emil Turdean, un bărbat din județul Cluj, a reușit să pună pe picioare o afacere profitabilă. Acesta a lucrat ca mecanic de locomotivă, însă și-a schimbat complet viața în anul 1994, atunci când a dat peste un program finanțat de Guvernul Olandei, intitulat Netherlands Management Business Program Cooperation. Așa a descoperit o pasiune din care a reușit să facă și bani frumoși.

Ca să ajungă însă în program, a trecut de o selecție riguroasă a candidaților care trebuiau să cunoască limba engleză sau germană și să susțină un interviu. Întors acasă din Olanda, tot ce a văzut la străini a început să implementeze și la Moldovenești, scrie agrointel.ro.

Acesta a cultivat trei plante care i-au adus succesul: sfecla de zahăr, inul și porumbul de popcorn.

„Anul trecut am avut un an bun la sfecla de zahăr. Am avut parcelă unde am avut 100 de tone de sfeclă la hectar. Media, m-am încheiat undeva la 80 de tone, cu 18% digestie ceea ce te duce tot către 90 și ceva de tone.

Nici anul acesta n-a fost un an slab de pornire pentru sfecla de zahăr. Sfecla a mers foarte bine în martie, aprilie, mai, iunie până în 15 iulie. Cei care am făcut tehnologii – adică am fertilizat din toamnă, am semănat cu îngrășământ microgranulat.

Eu zic că vom trece de 50-55 de toen la hectar, poate chiar 60 de tone de sfeclă, dar ca să avem producții bune trebuie să existe un joint-venture, adică o încrengătură foarte bună între fermieri și fabrică”, a declarat Emil Turdean.

Fermierul a povestit că lucrează doar minim tillage, ceea ce înseamnă că nu ară pământul. Mai exact, Emil Turdean cultivă plantele printr-o lucrare mai profundă a terenului. Fertilizarea începe încă din toamnă cu un proces cu fosfor – potasiu.

„Undeva la 25% din suprafață fertilizăm organic, încerc să adun de la ciobani, de la oi, adun de la ferme de păsări. Mai folosim undeva la 10-15% nămolul de defecație de la stațiile de epurare. Acolo e un pic mai complicat pentru că trebuie să ai studiu de metale grele, studii chimice, studiu bacteriologic la acel nămol, trebuie să ai același studiu făcut la sol. Fac această fertilizare numai pe culturi care nu intră în hrana directă a omului”, a mai spus fermierul.

Advertisements
error: Content is protected !!