Misterele Cetății Liteni din Cluj: O comoară medievală ascunsă în inima Transilvaniei

Updated on mai 9, 2024 Misterele Cetății Liteni din Cluj: O comoară medievală ascunsă în inima Transilvaniei 1
(Foto Lucian Nuță)

Adânc în inima Transilvaniei, printre vârfurile montane și văile verzi, se află o comoară medievală uitată de timp: Cetatea Liteni. Ascunsă pe o stâncă abruptă, deasupra Văii Iara, la poalele Muntelui Mare, aceasta oferă o priveliște spectaculoasă și o istorie fascinantă.

Construită în secolul al XIV-lea, Cetatea Liteni a fost martoră la secole de conflicte și schimbări de putere. A fost dăruită, moștenită și cucerită de diverse familii nobile, fiecare lăsând amprenta sa asupra zidurilor sale de piatră. În 1562, o explozie catastrofală a magaziilor de pulbere a distrus o mare parte din cetate, dar a fost reconstruită de un nou proprietar. Cu toate acestea, în cele din urmă, cetatea a fost abandonată în secolul al XVIII-lea, rămânând o ruină pitorească.

Astăzi, vizitatorii pot explora ruinele cetății Liteni și pot admira priveliștile uimitoare ale zonei înconjurătoare. Un traseu de drumeție ușor duce la cetate, oferind o oportunitate de a face mișcare și de a se bucura de frumusețea naturală a Apusenilor.

Cetatea a fost ”capitala secretă” a Transilvaniei, un adevărat cuib de vulturi. Situată acolo unde Munţii Apuseni se intersectează cu Podişul Transilvaniei, aceasta controla, alături de Cetatea de la Colţeşti (comuna Rimetea – Alba), Castelul de la Gilău şi Cetatea Bologa (Cluj), una dintre dintre principalele artere ale Drumului Sării. Sarea, vreme de mii de ani, a fost adevăratul aur al Transilvaniei, informează Adevarul.

Crescătorii de vite din Câmpia Panoniei aveau nevoie de această sare pentru creşterea animalelor şi, ulterior, pentru valorificarea cărnilor (conserve). Fără de sarea din Transilvania, nici un animal erbivor nu putea supravieţui şi, în acele vremuri când frigiderele erau ceva de domeniul viitorului şi al SF-ului, conservarea şi valorificarea lor era imposibilă.

După asasinarea regelui Ladislau Cumanul la Diosig, lângă Oradea, pe tronul Ungariei este adus Carol Robert de Anjou. El nu putea fi rege oficial fără coroana de aur a Sfântului Ştefan I al Ungariei, coroană care ar fi fost ascunsă, ca într-un seif modern, în Cetatea de la Liteni, de către Ladislau Kán, voievodul Transilvaniei de atunci.

Vlad Dracul, tatăl faimosului Vlad Ţepeş, spunea referitor la sarea din Transilvania, că un bulgăre din acest preţios mineral care se găsea aici din abundenţă, valorează câte o piatră din Cetatea Giurgiului pe care el o construise în sistemul ofensiv împotriva turcilor. Iancu de Hunedoara îşi ţine aici tezaurul său şi tot de aici, din clopotele cetăţii, se dădea ora exactă a Europei de Est.

Advertisements
error: Content is protected !!