Elevii români continuă să obțină rezultate sub media statelor OECD la testele PISA, deși în alte evaluări internaționale, precum TIMSS, performanțele la matematică sunt peste media participanților. Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai și fost ministru al Educației, consideră că diferența arată o problemă legată în special de felul în care școala românească îi pregătește pe copii să folosească ceea ce au învățat în situații concrete.
„Nu sunt mai puțin deștepți decât alți copii”, a spus David într-o discuție despre rezultatele internaționale ale sistemului românesc de educație. În interpretarea sa, școala a fost mai puțin orientată spre tipul de competențe măsurate de PISA: aplicarea cunoștințelor, rezolvarea unor probleme și transferarea noțiunilor în contexte din viața reală.
„Eu am făcut acel diagnostic QX – pentru cei care nu știu despre ce vorbesc, Q vine de la question, iar X de la necunoscut – gândind că trebuie să pregătim școlile să răspundă la întrebări privind necunoscutele din prezent și din viitor.
Am făcut și un program de reforme QX, pe baza acestui diagnostic, iar în ceea ce privește performanța educațională în logica PISA, viziunea mea a fost foarte clară: nu poți să te aștepți la rezultate PISA dacă nu ai paradigma PISA prinsă în cele două componente fundamentale, și anume predare-învățare și evaluare.
În același timp, știam, uitându-mă la alte teste internaționale – de exemplu TIMSS, în zona de matematică și de științe – că copiii români, cel puțin în zona matematicii, au avut în clasa a VIII-a performanțe peste nivelul unei medii internaționale. Asta ne spune că nu sunt mai puțin deștepți decât alți copii, că profesorii noștri știu să predea, dacă le spui ce să predea, dar nu am avut paradigma PISA.
Sigur că am vorbit despre ea, sigur că am încercat să introducem bucăți din această paradigmă, eu însă am luat-o în serios și am început să o introduc prima dată și am reglementat acest lucru în zona de predare-învățare”, a spus Daniel David, citat de dcnews.ro.
Cele mai recente rezultate îi oferă un punct de plecare clar. La PISA 2025, doar 48% dintre elevii români de 15 ani au atins cel puțin nivelul minim de competență la matematică, față de 65% media OECD. Proporția a fost de 52% la lectură, comparativ cu 69% în OECD, și de 54% la științe, față de 74%. România s-a situat sub media OECD la toate cele trei domenii.
Rezultatele la matematică și științe au rămas apropiate de cele din 2022, însă scorul la lectură a scăzut cu 16 puncte.
TIMSS arată o imagine diferită la matematică
David a comparat aceste rezultate cu TIMSS, evaluare internațională aplicată elevilor din clasele a IV-a și a VIII-a.
La TIMSS 2023, elevii români de clasa a IV-a au obținut 542 de puncte la matematică, cu 39 peste media internațională de 503. La clasa a VIII-a, România a avut 496 de puncte, față de media internațională de 478. La științe, elevii de clasa a IV-a au fost de asemenea peste medie, în timp ce cei de clasa a VIII-a s-au situat sub aceasta.
Pentru fostul ministru, diferența dintre cele două evaluări sugerează că elevii pot dobândi cunoștințele matematice cerute de curriculum, dar întâmpină dificultăți atunci când trebuie să le transfere în probleme construite după logica PISA. Aceasta este interpretarea lui David; rezultatele internaționale nu identifică o singură cauză pentru performanța României.
25% din timpul unei discipline, pentru consolidare și aplicare practică
Una dintre schimbările introduse în perioada mandatului său a fost rezervarea a 25% din timpul alocat disciplinelor din gimnaziu și liceu pentru consolidare, recuperarea unor lacune, performanță și transferarea competențelor în viața de zi cu zi. Măsura a fost introdusă printr-o instrucțiune a Ministerului Educației în 2025.
Și evaluările de la finalul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a au fost modificate pentru a include mai multe cerințe legate de situații concrete și de utilizarea practică a cunoștințelor. Ministerul anunța această schimbare încă din anul școlar 2025-2026.
David susține că efectul unor asemenea schimbări ar trebui să devină vizibil la următoarele evaluări internaționale.
PISA arată și o problemă puternică de inegalitate
Datele OECD indică însă că modul de evaluare nu este singurul element relevant. În PISA 2025, elevii români din sfertul cel mai avantajat socio-economic au obținut la științe cu 122 de puncte mai mult decât cei din sfertul cel mai dezavantajat. Diferența medie în țările OECD a fost de 85 de puncte.
Ministerul Educației a raportat și decalaje de aproximativ 100 de puncte între elevii din școlile urbane și cei din mediul rural: 109 puncte la matematică, 98 la științe și 94 la lectură.
Așadar, rezultatele PISA 2025 arată atât dificultăți în aplicarea competențelor măsurate de test, asupra cărora insistă Daniel David, cât și diferențe considerabile între elevi în funcție de mediul socio-economic și de școala în care învață.