Profesorul universitar Adrian Papahagi a criticat dur o parte dintre denumirile prevăzute pentru cele 19 stații ale viitorului metrou din Cluj, susținând că nume precum „Natura Verde”, „Armonia” sau „Viitorului” nu au legătură suficientă cu reperele cunoscute ale orașului.
Profesor la Facultatea de Litere a Universității Babeș-Bolyai, Papahagi spune că stațiile ar trebui să poarte, pe cât posibil, nume care îi ajută pe călători să identifice imediat zona în care se află.
„M-am luat cu mâinile de cap. Nume uteciste de rit nou”, a scris Adrian Papahagi, referindu-se la denumiri precum Sănătății, Natura Verde, Florilor, Sportului, Armonia și Viitorului.
În opinia sa, repere precum Calea Mănăștur, Fabrica de Bere, Agronomia, Primăria Florești sau Mărăști ar fi mai ușor de asociat cu geografia reală a orașului.
Denumirile apar de mai mulți ani în documentația metroului
Lista care a provocat reacția profesorului clujean nu este una nouă. Numele apar în documentele elaborate pentru proiectul Magistralei I de metrou încă din perioada studiului de fezabilitate.
Cele 19 denumiri folosite în documentație sunt: Țara Moților, Teilor, Copiilor, Sănătății, Prieteniei, Natura Verde, Mănăștur, Sfânta Maria, Florilor, Sportului, Piața Unirii, Piața Avram Iancu, Armonia, Piața Mărăști, Transilvania, Viitorului, Muncii, Cosmos și Europa Unită.
Primele cinci stații sunt prevăzute în Florești, iar traseul continuă prin Cluj-Napoca, spre Mănăștur și centrul orașului, până la Piața Mărăști, de unde magistrala se ramifică spre Bulevardul Muncii și spre zona Sopor.
Un detaliu important apare chiar în documentația tehnică a proiectului. În caietul de sarcini din 2022 se precizează că decizia finală privind asocierea stațiilor cu anumite elemente reprezentative și inclusiv denumirea acestora urma să fie făcută într-o etapă ulterioară, inclusiv prin consultare publică.
Prin urmare, numele care circulă în prezent sunt cele utilizate în documentația proiectului, fără ca documentul respectiv să stabilească faptul că toate trebuie să rămână definitiv în această formă.
Papahagi cere folosirea reperelor cunoscute de clujeni
Critica profesorului vizează în special denumirile abstracte, despre care spune că nu îi indică unui călător suficient de clar unde se află.
El invocă drept contraexemplu numele unor cartiere, străzi sau zone istorice care au devenit, în timp, repere ale comunității. În cazul Clujului, Papahagi consideră că stațiile ar trebui legate mai direct de locurile pe sub care trece magistrala.
”Izvor, Uranus, Dămăroaia, Herăstrău, Copou, Mănăștur, Lingurarilor, Puțu cu plopi etc. au savoare, tradiție, haz, istorie. Au intrat în imaginarul colectiv, sunt repere.
Când am văzut cum vrea primăria să numească stațiile fantasmaticului metroului clujean m-am luat cu mâinile de cap. Nume uteciste de rit nou: Sănătății, Natura Verde, Florilor, Sportului, Armonia, Viitorului.
Sună exact ca numele stațiilor ceaușiste. Nicio tradiție, nimic. O aberație, o imbecilitate. Nici măcar nu știi unde să cobori: ce aveau Calea Mănăștur, Fabrica de Bere/Agronomie, Primăria Florești, Mărăști etc?
Adică nume pe care orice clujean le pune pe hartă. Sper ca în deceniile care se vor scurge până la construirea metroului să-și revină și să dea nume cu sens, legate de locurile pe sub care trece metroul”, a spus Papahagi