Platforma online de arhitectură Divisare, cea mai mare arhivă online de arhitectură contemporană, a publicat recent un articol despre proiectul de amenajare a malurilor râului Someș din Cluj-Napoca.
„Râul Someș traversează orașul Cluj-Napoca, România, timp de 15 kilometri, întâmpinând diverse condiții urbane: centrul istoric, zone industriale și cartiere de locuințe. În a doua jumătate a secolului XX, malurile sale au fost modificate cu ziduri de beton, ceea ce a stabilit o diferență drastică de înălțime și a limitat legătura vizuală și fizică dintre oraș și râu. Acest proiect provine dintr-un Concurs internațional deschis din 2017.
Este un exemplu de regenerare și renaturalizare urbană, care revalorizează rolul Someșului pentru oraș, precum și legătura dintre cei doi. Râul este conceput ca un coridor verde care, printr-o rețea de căi de mobilitate durabilă, leagă mai multe spații publice și zone verzi. La rândul său, un sistem de terase naturale este conceput pentru a renaturaliza mediul, transformând granița dură dintre oraș și râu într-un mal mai larg și mai permeabil care permite biodiversitatea.
Proiectul înțelege Someșul ca pe un coridor verde capabil chiar să facă legătura cu alte spații verzi din apropiere, care funcționau izolat precum Parcul Central Simion Bărnuțiur sau Parcul Cetățuia, grație încorporării unei rețele de poteci pietonale și piste pentru biciclete. Cursul său capătă grosime datorită activării unui ansamblu de noi spații publice: parcări transformate în piețe cu vedere la râu și maluri încorporând plaje și gradane. Malurile sunt, astfel, activate ca spații colective pentru a contempla, a se bucura și a accesa cursul râului, fauna și flora acestuia.
Deși a fost important să se transforme Someșul într-o coloană vertebrală de legătură a spațiilor publice, a fost, de asemenea, esențial să-și îmbunătățească contextul și valorile ecologice. Proiectul recuperează caracterul natural al malurilor râului, extinzând și modificând marginea subțire și tare preexistentă într-un mediu mai moale și mai natural.
Acest lucru se realizează prin lărgirea tronsonului râului, care susține un sistem de terase. Și permite malurilor să devină un ecosistem mai divers, care găzduiește diferite specii de vegetație locală, roci, nisip și biorolluri. Sunt promovate biodiversitatea, formarea microclimatului, absorbția CO2 și controlul speciilor invazive.
Proiectul redesenează râul ca un nou spațiu social care funcționează la diferite scări și programe, un spațiu de întâlnire și schimb între diversele comunități care locuiesc orașul. Recuperarea malurilor are multiple beneficii, dincolo de straturile sociale și limitele fizice. Acționează ca o nouă infrastructură participativă care se adresează atât contextului local, cât și global.
Propune un nou cadru pentru dialog și coexistență prin arhitectură și reunește eforturile unei echipe multidisciplinare largi, spaniole și locale, formată din profesioniști în arhitectură, arhitectură peisagistică, inginerie, urbanism, precum și agenții guvernamentale și cotidiene”, descrie platforma Divisare proiectul revitalizării malurilor Someşului din Cluj-Napoca