Sistemul de returnare a ambalajelor PET a devenit funcțional în România anul trecut, fiind o inițiativă menită să îmbunătățească reciclarea ambalajelor și să reducă poluarea cu plastic.
Totuși, sistemul nu pare să funcționeze corect, iar românii reclamă frecvent în mediul online situațiile de care se lovesc când vor să returneze ambalajele. Unii au renunțat să mai strângă ambalajele, din cauza defecțiunilor care apar frecvent sau a cozilor prea mari.
Alții profită de pe urma acestor situații și strâng plasticele aruncate de cei care le-au și plătit. Un anunț postat pe Facebook de tatăl unui copil care ar vrea să strângă pet-urile de la cei care nu au timp să le recicleze a stârnit o adevărată dezbatere în jurul subiectului.
„Mă numesc David și pe perioada vacanței vreau să reciclez ambalaje, preturi plastic, sticle, doze. Dacă sunt restaurante, terase sau persoane care nu au timp pentru așa ceva și doresc să mi le doneze mie, pot veni după ele, mă ajută tata cu transportul”, a scris acesta pe grupul Cluj-Napoca, potrivit ziare.com.
Postarea a stârnit o dezbatere cu mesaje contradictorii. Unii îl suspectează pe tată că se folosește de copil pentru a face bani, în loc să-l lase să se bucure de vacanță.
„Spune-i la tat’-tu că asta e ideea lui, să le lase dracului de reciclări și să-ți ofere o copilărie.”
„Mulțumim de sfat asta și încercăm”, a răspuns autorul postării.
Alții aplaudă ideea.
„Ideea este foarte bună. Copilul se oferă să ridice ambalajele de la domiciliul donatorilor. Astfel mizeria de la tomberoanele de gunoi, unde „alții” adună sticle și PET-uri, va scădea. În plus va avea o copilărie mult mai frumoasă și mai educativă decât a celor care stau toată ziua pe telefon!”
„Măcar îi lași banii lu fiu-tu?”
„Da, este planul lui, eu doar îl susțin„, a răspuns autorul postării.
„Nu e nimic rău în asta. Un copil care vrea să facă ceva util în timpul vacanței și are și ajutorul părinților. Ne scapă de plastic și de niște drumuri în plus.”
Cineva își amintește de copilăria din comunism.
„Când eram mici, da, pe vremea lui Ceaușescu, banii nu curgeau. Părinții lucrau în ture inverse că să ne poată crește. Când aveam vreo poftă și banii erau mai puțini, spălam niște borcane și mergeam cu ele la „reciclat”. Rușine, blamare?! Niciodată.”
„Bine ați spus, da, și noi mergeam la curățat ceapă sau la cules de struguri, ce fericiți eram că aveam în borcan, banii noștri munciți, plus că mai munceam și acasă, apoi, școală, liceu, naveta 5 km, pe jos, și când am luat la facultate, eu sau alții din sat era o petrecere de mama focului!”
„Și așa a fost formată o generație de oameni responsabili și asumați. Mă bucur când mai întâlnesc copii care sunt educați astfel. Însemnă că societatea de acum mai are o șansă.”