Updated on ianuarie 21, 2022 O parte din clădirea în care funcționează Muzeul de Artă Cluj va fi împărțit în apartamente și va fi retrocedată moștenitorilor foștilor proprietari, în urma unei decizii în instanță.
Aceștia au refuzat o despăgubire financiară, astfel că Palatul Bánffy, așa cum este denumită clădirea, urmează să fie retrocedat, însă potrivit sentinței definitive, noii proprietari nu au voie să schimbe destinația imobilului timp de 10 ani, relatează Actual de Cluj.
Consiliul Județean a pierdut definitiv în 2019 trei pătrimi din Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, clădire recent renovată. Președintele instituției, Alin Tișe, a arătat, la ședința CJ Cluj din 20 ianuarie, că în 2019 a intenționat să îi despăgubească pe revendicatori, însă aceștia au refuzat, motiv pentru care forul județean trebuie să treacă la restituirea în natură a mai multor apartamente din clădirea în care funcționează muzeul.
Cine sunt cei care primesc apartamentele
Noii proprietari sunt urmașii Paraschivei Roșca (decedată), soția lui Nicolae Roşca, un negustor din Săliște, Sibiu, care se imprietenise cu Dionisie Bánffy, fiul lui Albert Bánffy și care împreună cu acesta, au pus bazele unui cinematograf, în incinta Palatului, ulterior demolat.
Nicolae Roşca, soțul Paraschivei Roșca, era un negustor din Săliște, Sibiu, dar s-a împrietenit cu Dionisie Bánffy, fiul lui Albert Bánffy. Cei doi au fondat un cinematograf în incinta Palatului. Soția lui Nicolae Roșca a declarat pe când era în viață că el ar fi fost cel care ar fi realizat întreaga investiție. Roșca era un mic milionar în zonele din Sibiu, Alba și Cluj, arată Pressone, care a mers pe urmele Paraschivei Roșca.
Aceasta a spus că soțul ei l-ar fi împrumutat cu mulți bani pe Dionisie Bánffy. Pentru că banii nu au mai fost returnați, atunci a acceptat contravaloarea în apartamente în incinta Palatului. Așa a devenit negustorul Nicolae Roșca proprietar și peste cinematograf și peste apartamentele din clădirea Bánffy.
Cinematograful de acolo se numea Corso, iar apoi Capitol. Ulterior s-a numit Mátyás Király (Regele Matei), iar după 1948 a devenit cinematograful Progresul. Acesta a fost desființat în 1970.