Updated on mai 29, 2020 Declarații surprinzătoare astăzi, la ședința de Consiliu Local din Brașov. Marcel Heroiu, reprezentant al Băncii Mondiale, a prezentat rezultatele studiilor care privesc Brașovul pe care Banca Mondială le derulează în această perioadă în parteneriat cu Primăria Cluj-Napoca și cu Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltări și Administrației. Acesta a avut și o părere personală, simte mai tare poluare când merge la Cluj decât la Brașov. Trebuie menționat că Brașovul, Bucureștiul și Iașul sunt cele mai poluate orașe din România pe baza indicatorilor și nu cum „miros” unii sau alții. La Brașov sunt zile întregi când smogul rămâne peste oraș din cauza condițiilor meteo specifice zonei. Iar atunci se simte foarte bine poluarea.
Marcel Heroiu, citat de bizbrasov.ro: „În proiectul de politici urbane derulat cu Ministerul Dezvoltării, noi am cules o serie de indicatori pe mai multe domenii. În ceea ce privește indicatorii de mediu, problema este cum se măsoară, cum se culeg aceste date.
Știm că în Brașov este de actualitate problema poluării aerului și am stat de vorbă cu experții în mediu ca să înțelegem care sunt problemele și de acolo să identificăm soluțiile. Ce ne spun acești experți este că poluarea aerului trebuie analizată pe mai multe elemente.
Pe de o parte este concentrația de particule în suspensie, genul de poluare pe care oamenii o simt cel mai ușor.
De exemplu, când merg la Brașov nu simt că sunt într-un oraș poluat, dar când mă întorc acasă, la Cluj, simt această poluare. Am analizat și alți indicatori: concentrația de ozon troposferic, cea de plumb, cea de monoxid de carbon și de dioxid de sulf.
Toți acești indicatori sunt în parametri în municipiul Brașov. Indicatorul la care Brașovul nu stă bine este concentrația de dioxid de azot, unde s-au constatat depășiri ale limitelor.
Motivul pentru care nu stă bine la acest capitol este unul relativ simplu. Concentrația de dioxid de azot, de obicei, vine de la traficul rutier. Ceea ce ne-au spus experții este că în Brașov problema o reprezintă faptul că aici este un nod rutier important.
Pe de o parte este traficul care vine pe Valea Prahovei, iar pe de altă parte, traficul care vine din Moldova și Transilvania, iar Brașovul este așezat, practic, într-o cuvă. Toate emisiile rezultate în urma acestui trafic rămân în această cuvă.
Poluarea mare de care se vorbește la Brașov nu ține atât de ceea ce se întâmplă efectiv în oraș, ci de traficul rutier. Soluția evidentă este deturnarea traficului, prin finalizarea autostrăzii Transilvania, care practic mută circulația, mai ales traficul greu perimetral orașului, în afara localității, deci în afara «cuvei»“.