Updated on decembrie 11, 2019 Un călător CFR mulțumește Poliției feroviare din Cluj pentru promptitudinea cu care au intervenit în momentul în care era jignit si amenințat de un individ.
Tudose Dumitru: „Acum, ca excursia la Timisoara s-a incheiat, vin si cu concluzia acestui mic maraton aero-feroviar de 3 zile.
A inceput cu un zbor intern fabulos, superb, de nota 10, cu o aterizare in stil Ryanair, dar care mie mi-a placut la nebunie. Asadar, avionul are multe avantaje, ieftin, rapid, sigur, fabulos!
La Timisoara a fost super bine, diorama extraordinara, vizitat, placut, plecat la Oradea, unde cei de acolo ne-au facut scurtul popas in oras unul superb, de neuitat, iar, dupa doua ore, ne imbarcam in trenul 1742, catre Bucuresti.
La clasa, desi eu voiam cuseta, m-am supus majoritatii care a vrut clasa, si purcedem. Nici bine nu ne-am instalat in tren si a inceput cosmarul. Un cetatean betiv, culmea, din zona Oltenitei, pe care din pacate il cunosc, alaturi de un pustan drogat, au inceput sa produca scandal in tren, iar dupa ce m-a recunoscut, a inceput teroarea. Injuraturi, jigniri, amenintari, tot tacamul.
Seful de tren, nu a putut sa faca nimic, desi si el a fost jignit si amemintat de individ, iar drumul pana la Cluj a fost mult mai mult decat un cosmar! La Cluj, seful de tren care a preluat schimbul, a anuntat politia TF, care a intervenit chiar in timp ce individul respectiv ma hartuia pe peron si l-au luat in primire, in timp ce unul dintre agenti ne-a preluat si ne-a urcat in tren spunandu-ne pe un ton bland sa urcam cu incredere pentru ca, in caz de recidiva, colegii de la Campia Turzii au fost deja anuntati si sunt pregatiti de interventie.
Tot cu ocazia asta doresc sa multumesc politiei TF Cluj pentru promptitudinea si profesionalismul de care au dat dovada, precum si personalului trenului 1742 pentru implicare si amabilitate.
Asta a fost partea pozitiva a celor 12 ore si jumatate a drumului de cosmar cu acest tren, restul drumului fiind extenuant, desi domnul sef de tren a lasat luminile din vagon la un nivel mai uman de luminozitate. Culmea culmilor, de la Ploiesti, am avut surpriza sa aflam ca locurile noastre fusesera revandute, iar trenul era plin, neavand pe ce locuri sa fim redistribuiti…
Concluzia e simpla, de aici incolo, la drumuri lungi, adio tren! Prefer sa stau 5 ore in aeroport si sa ajung la destinatie in 45 de minute, decat sa mai am parte de un asemenea drum cu trenul. In cazul extrem in care voi fi nevoit sa aleg trenul, din lipsa de zboruri pe anumite rute, nici nu mai concep altceva in afara de cuseta. Drumul la clasa cu trenurile CFR pe distante lungi e de cosmar! Si spun asta cu cea mai mare durere in suflet, tinand cont ca iubesc calea ferata din tot sufletul si ca respir cale ferata in fiecare clipa”.