Updated on septembrie 13, 2019 Un microb rar întâlnit la om pare să fi produs un val de îmbolnăviri scăpat de sub control la Cluj Napoca.
Specialiştii au raportat un focar de infecţie cu Febră Q, o boală cu simptome asemănătoare gripei care se transmite de la animale. Bacteria ar fi fost luată de studenţii de la Medicină Veterinară după ce au intrat în contact cu un animal bolnav. Primul caz a fost confirmat în urmă cu 4 luni, dar nicio instituție sau autoritate nu a comunicat public până acum.
Primii pacienţi cu febră Q au ajuns la spital încă din luna mai şi mulţi dintre ei au rămas internaţi, scrie observator.tv.
Medicul Tudor Ciuhodaru a scris pe Facebook: „Atenție, focar de febră Q înregistrat în România. Ce trebuie să știți.
Febra Q (Query fever – ,,febra cu etiologie necunoscută” cunoscută şi sub numele de boala Derrick-Burnet) este o boală infecțioasă produsă de o bacterie (Coxiella burnetti) și încadrată în categoria zoonozelor (boli ce afectează preponderent animale sălbatice și domestice din întreaga lume dar care pot fi trasmise și oamenilor de la animale).
Datorită naturii extrem de infecțioase și cu cale de transmitere inhalatorie, Coxiella burnetii este recunoscută ca un potențial agent al bioterorismului. Este un microorganism extrem de virulent (o singură bacterie poate provoca infecția) și este clasificat ca agent de categoria B.
Febra Q:
1. Apare sporadic sau în izbucniri endemice (la îngrijitorii de animale, veterinari, lucrători în abatoare).
2. Produsă de bacteria Coxiella burnetii.
3. are ca rezervor bovinele, ovinele și caprinele dar și unele artropode
4. și poate supravieţui în mediul ambiant timp îndelungat, chiar luni. Forma sporulată este rezistentă la caldură, deshidratare şi dezinfectantele uzuale.
5. Bacteria se transmite omului prin multe activități ce implică contactul cu animalele și/sau produsele acestora.
6. Dejecțiile animale precum și blana, lâna, pielea pot constitui o sursă de infecție.
7. Transmiterea de la animal la om se face frecvent pe cale respiratorie (inhalarea sporilor din particulele de praf contaminate cu excreţii/secreţii) dar și digestivă (consumul de lapte nepasteurizat, brînză de capră, apă sau alte alimente contaminate) și chiar cutanată (nu este de neglijat) prin insecte hematofage (căpușe) sau prin unele leziuni cutanate superficiale existente la manipulatorii de animale.
8. Transmiterea de la om la om este rară (prin transfuzii de sânge, mama-făt sau transmiterea sexuală).
9. Infecţia poate evolua inaparent (majoritatea cazurilor) sau cu manifestări variate când este numită generic febra Q.
10. Simptomele apar la 2-3 săptămâni de la expunere.
11. Majoritatea infecţiilor evoluează acut ca pneumonii interstiţiale însoţite adesea de hepato- şi splenomegalie (tifos pulmonar).
12. Există însă diferenţe ale simptomatologiei în funcţie de tulpinile circulante: simplă boală febrilă cu aură gripală, encefalită, hepatită. Frecvent sunt asemănătoare gripei (cu febră prelungită – 2 săptămâni sau chiar mai mult, cefalee, oboseală, dureri musculare, transpirații) şi doar ocazional – pneumonie sau alte complicaţii ca encefalită, hepatită sau endocardită (risc crescut având la persoanele cu boli cardiace pre-existente sau cele ce au suferit intervenţii chirurgicale de tip by-pass.)
13. Infectarea în timpul sarcinii (fie că mama prezintă sau nu simptome) poate avea efecte negative asupra dezvoltării fătului – incluzând avort, greutate mică la naştere sau naștere prematură.
14. La un număr redus de pacienţi febra Q se cronicizează şi persistă luni sau ani cu evoluție severă în special la pacienții cu boală cardiacă valvulară preexistentă. Endocardita este principala formă de prezentare a febrei Q cronice şi apare de obicei la pacienții cu boală cardiacă preexistentă, (incluzând defecte valvulare, bolile cardiace reumatice și proteze mecanice). Pacienții pot prezenta insuficiență cardiacă sau simptome nespecifice, inclusiv subfebrilitate, oboseală, frisoane, artralgie, dispnee, erupții cutanate datorate tromboembolismului septic și transpirații nocturne.
Important:
1. Diagnosticul se face de obicei serologic.
2. 2-4% dintre pacienți necesită spitalizare. Rata mortalității la pacienții simptomatici este mai mică de 1%. Copiii sunt mai afectați decât adulții.
3. Formele cronice necesită terapie antibiotică prelungită și urmărirea atentă a pacientului de către un medic specialist în boli infecţioase. Recidivele sunt frecvente (50%) chiar sub tratamentului adecvat iar rata de mortalitate în aceste cazuri poate depăși 60%.
Rețineți:
1. La animale poate provoca avort și de aceea în România, prin diverse programe și autorități (Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, a altor acţiuni prevăzute în alte programe naţionale aprobat prin Ordin al Preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor) controlul bolii se realizează prin monitorizarea tuturor cazurilor de avort la animalele receptive.
2. Majoritatea persoanelor care sunt infectate nu prezintă niciun simptom sau prezintă semne foarte uşoare ale bolii.
3. Diagnosticul se face de obicei serologic.
4. Bacteria poate fi transmită omului prin multe activități ce implică contactul cu animalele și/sau produsele acestora. (!!!) RAR se transmite de la om la om.
5. febra Q apare sporadic sau în izbucniri endemice la îngrijitorii de animale, veterinari, lucrători în abatoare. În România se depistează anual între 5 şi 10 cazuri. Cele mai frecvente cazuri raportate de febră Q sunt în sudul Franței și în Australia!!!)
6. Mortalitatea în febra Q este redusă – sub 1%.
7. !!! Potențială armă de război biologic: efectele estimate ale eliberării intenționate de 50 kg de Coxiella burnetii de-a lungul unei linii de 2 kilometri la o populație de 500 000 de oameni sunt 150 de decese, 125 000 de cazuri de boală acută și 9000 de cazuri de boli cronice, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).”