Updated on martie 9, 2015 O microsondă electronică în valoare de un milion de euro, unică în România, a fost achiziționată de Facultatea de Geologie a Universității Babeș-Bolyai, printr-un program european destinat dotării cu aparatură de ultimă generație, pentru cercetare.
Microsonda este capabilă să “scaneze” un mineral sau un material sintetic până la profunzimea de un micron, oferind astfel informații de natură chimică despre compoziția obiectului studiat.
Aparatul este important îndeosebi pentru oamenii de știință, dar poate fi extrem de util și pentru mediul economic, anunta Agerpres.
“Această microsondă electronică este folosită cel mai frecvent pentru cercetare în geologie, mai specific în domeniul mineralogic, geochimic și petrologic.
Ea este destinată cercetării fundamentale, care în geologie implică aspecte complexe și are ca zonă de cercetare tot ceea ce înseamnă litosferă (partea superioară a mantalei, crusta și ce se află la suprafață). Adâncimea de penetrare în interiorul unui mineral este foarte mică, de ordinul micronilor.
De obicei sonda este destinată studiului suprafețelor, iar zona pe care putem să măsurăm este de un micron. Este cea mai mică zonă. Și putem să aflăm cu această sondă ce elemente chimice se află în suprafața aceea de un micron”, a explicat prof. Constantin Balica, de la Departamentul de Geologie al UBB.
Dincolo de importanța pentru proiectele de cercetare, folosirea unei asemenea sonde poate avea un impact mare și pentru mediul economic, deoarece rezultatele pe care le oferă îi poate ajuta pe administratorii firmelor care activează în domeniul geologic sau al exploatărilor minerale să afle informații de o mare precizie, care îi pot scuti de cheltuieli inutile și posibil foarte mari.
În general, aceste analize se fac doar în străinătate, dar acum există posibilitatea efectuării lor și în țară, la Cluj.
În ceea ce privește cercetarea, această microsondă electronică a început să fie folosită, în prezent, ca alternativă, într-un proiect de cercetare care prevede stabilirea geocronologiei rocilor magmatice și metamorfice din România, prin care cercetătorii de la UBB vor să stabilească vârsta acestor roci pe teritoriul țării noastre.
Cei cinci membri ai echipei de cercetare au și stabilit deja, după câțiva ani de studii, că rocile magmatice și metamorfice de pe teritoriul României nu sunt atât de vechi cum se credea.
“Practic, acest proiect face parte dintr-o serie de proiecte întinse pe câțiva ani prin care am stabilit cu exactitate vârstele rocilor de pe teritoriul României.
Nu se știa exact vârsta, se presupunea doar, iar cele mai multe presupuneri erau neargumentate cu date solide. Noi am restabilit scara geocronologică a rocilor de pe teritoriul României.
Există hărți geologice care acoperă întreg teritoriul României, hărți pe care toate aceste roci erau trecute cu vârste inexacte.
Este vorba despre o diferență de zeci până la sute de milioane de ani. De exemplu, se considera la un moment dat că toate formațiunile metamorfice și o bună parte din cele magmatice sunt precambriene, deci foarte vechi. Dar nu este așa, sunt mai noi”, a spus Constantin Balica.
Potrivit acestuia, hărțile geologie ale României vor trebui modificate. Acest studiu de cercetare geocronologică a rocilor a fost finanțate prin Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior cu peste 200.000 de euro.