Updated on decembrie 26, 2018 Alt an trecut, niciun terorist de la Revoluție prins, Ion Iliescu acuzat de câte ceva și atât. Au mai rămas doar amintirile. Tu ce ai făcut la Revoluție.
Bogdan Bob Radulescu: „Am o singură amintire de la revoluție. Una. Dar o tin minte cât oi trăi, pentru ca mi-o marcat copilăria si o sădit in mine valoarea de bază după care ma ghidez.
Era 22 sau 23 decembrie si toată platforma industrială a clujului pornise la pas către gară si catre centru, după ce tramvaiele fuseseră oprite de armată intr-o intersecție de lângă casa părintească.
Nu mai vazusem in viata mea oamenii mergând asa, in grupuri, pe mijlocul strazii. Mă rog…aveam 10 ani si asta era ceva incredibil pentru mine care stateam in poartă uitându-ma la mii si mii de oameni cum marsaluiesc.
La un moment dat, un grup de 4-5 barbati se opresc lângă mine si ma trimit in casă sa le aduc apă.
Fug înăuntru, iau o sticlă de lapte goală, de aia cu gură largă, o umplu de la robinet si le-o duc afară.
Ma așteptau in poartă. Le dau sticla si îi intreb in toată prostia si inocența unui puști de 10 ani:
-Da’ nenea, vă e sete?
-Ne e sete, copile. Sete de libertate…
Or golit sticla si or plecat. După cateva ore eram toți 4 copii in tren, in 2 ore eram in vârful muntelui la bunici. Ne-am intors acasă in ianuarie 1990.
„Ne e sete de libertate”. Replica asta mi-e piatră de temelie si valoare fundamentala a vietii.
Libertate. Pe care o am acum sa va spun toate astea, cu teama ca la anul, pe 23 decembrie, cei care vor pomeni sau posta despre ’89 vor avea de dat socoteala in ceea ce va fi dictatura Republica Socialistă România, iar noi ne vom privi șocați in ochi neînțelegînd cum am lăsat sa se întâmple asta, pas cu pas, zi de zi, lege cu lege, ordonanță cu ordonanță si nu am facut nimic, crezând fiecare ca celalalt, careva, oricare, UNUL se va ridica hotărât sa lupte cu ei si noi ne vom alătura.
Dar pentru ca nimeni nu a facut nimic, acum cu totii suferim împreună, încă sperând si asteptând ca UNUL, oricine, sa facă primul pas hotărât si noi sa-l urmăm.
UNULE, unde ești? Ce faci? Te rog…fă un pas in față sa avem pe cine urma.
Semnat: Unul care așteaptă si speră…”