Updated on noiembrie 21, 2025 Preluarea brandului Napolact de către grupul maghiar Bonafarm, de la actualul deținător FrieslandCampina România, a stârnit un val de preocupări în interiorul statului român, potrivit unor surse guvernamentale din zona economică, citat de Adevarul. Deși Consiliul Concurenței a fost primul care a semnalat potențialul impact asupra pieței locale a lactatelor, reacțiile nu s-au oprit la nivelul competiției comerciale. Conform acelorași surse, mai multe instituții esențiale ale statului, inclusiv Serviciul Român de Informații (SRI), Serviciul de Informații Externe (SIE) și Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD), analizează cu rezervă implicațiile tranzacției.
Consiliul Concurenței: Piață fragmentată, branduri puternice, echilibru instabil
În Raportul privind evoluția concurenței în sectoare-cheie, Consiliul Concurenței semnalează că piața lactatelor din România este una „puternic fragmentată”, iar costurile de producție sunt relativ similare între jucători. În acest context, achiziția unui brand precum Napolact de către un grup internațional cu resurse consistente ar putea dezechilibra ecosistemul competitiv local, transmit surse din piață.
Deși raportul nu blochează în mod explicit tranzacția, atrage atenția asupra nevoii unei monitorizări stricte și a unei analize de impact detaliate asupra concurenței.
Bonafarm și „umbrela” politică a lui Sándor Csányi
Bonafarm este cel mai mare grup agroalimentar din Ungaria și este controlat de Sándor Csányi, președinte OTP Bank și, potrivit Forbes Ungaria, cel mai bogat cetățean al țării, cu o avere estimată la peste 1 miliard de euro. Csányi este cunoscut pentru relațiile sale apropiate cu premierul Viktor Orbán, lucru confirmat frecvent în presa internațională.
Sub conducerea sa, OTP Bank și gigantul energetic MOL au consolidat poziții puternice în Europa de Est, inclusiv în România. Potrivit presei maghiare și unor think tank-uri internaționale, OTP Bank ar fi fost implicată în mecanisme de evitare a sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei, prin operațiuni intermediate de filiale din Asia Centrală. Ucraina a reacționat listând OTP printre entitățile considerate „susținători ai războiului”, ca urmare a menținerii operațiunilor sale în Federația Rusă.
Tot Sándor Csányi a fost protagonistul unui scandal internațional în 2023, când, în calitate de președinte al Federației Maghiare de Fotbal, a solicitat UEFA permisiunea de a afișa simbolul revizionist al „Ungariei Mari” la meciurile naționalei. Cererea a fost respinsă categoric, iar UEFA a avertizat asupra riscurilor de escaladare politică.
Oficial, grupul Bonafarm este condus de fratele său, Attila Csányi, însă expansiunea acestuia în România este percepută ca parte a unei strategii de consolidare a influenței economice a Budapestei în regiune. În acest context, preluarea unui brand cu simbolistică regională precum Napolact ridică întrebări nu doar comerciale, ci și legate de autonomie economică și stabilitate strategică.
Reacție politică din Cluj: „Interesul național nu este negociabil”
La începutul lunii august, deputatul PSD de Cluj, Remus Lăpușan, a transmis public o poziție fermă privind preluarea Napolact de către grupul maghiar Bonafarm, afirmând că „interesul național nu este negociabil” și că fermierii din Ardeal nu trebuie să devină victime colaterale ale unei tranzacții internaționale. Potrivit acestuia, aproximativ 30.000 de litri de lapte sunt procesați zilnic în fabricile Napolact din Cluj-Napoca și Târgu Mureș, lapte colectat de la peste 1.100 de fermieri români.
Lăpușan avertiza că, în urma preluării, noul acționar ar putea schimba politica de aprovizionare, optând pentru materie primă din alte state europene, inclusiv Ungaria, ceea ce ar însemna pierderea pieței de desfacere pentru numeroși producători locali. El cerea statului român să intervină ferm pentru a proteja lanțul economic actual, precum și simbolistica brandului Napolact în Ardeal.
De altfel, deputatul solicita garanții clare că laptele românesc va rămâne materia primă de bază pentru fabricile din România, că standardele impuse nu vor exclude micii producători, că prețurile negociate vor respecta interesele fermierilor locali, că unitățile de producție vor rămâne funcționale în Cluj și Mureș, iar rețetele tradiționale nu vor fi înlocuite cu produse standardizate. În viziunea sa, menținerea specificului local și a gamei BIO este esențială nu doar pentru identitatea Napolact, ci și pentru siguranța alimentară și echilibrul socio-economic al regiunii.