Updated on noiembrie 1, 2025 Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a pronunțat o hotărâre cu impact major asupra modului în care pot fi soluționate cazurile legate de presupuse efecte adverse ale vaccinurilor anti-COVID-19. Prin Decizia nr. 525 din 18 martie 2025, publicată în octombrie 2025, instanța supremă a stabilit că o persoană care se consideră prejudiciată în urma vaccinării poate solicita despăgubiri atât în baza legii speciale privind răspunderea pentru produse cu defecte, cât și în temeiul dreptului comun, respectiv articolele 1349 și 1357 din Codul civil, care reglementează răspunderea pentru fapta proprie.
Această clarificare juridică este una importantă, pentru că până acum exista o dezbatere privind aplicarea exclusivă a Legii nr. 240/2004 – legea care reglementează răspunderea producătorilor pentru produse defectuoase. Înalta Curte a arătat însă că această lege nu împiedică persoanele afectate să invoce și alte temeiuri de răspundere, dacă susțin că au existat greșeli sau omisiuni și din partea altor entități – cum ar fi autoritățile publice implicate în campania de vaccinare, scrie stiripesurse.ro.
Cazul care a dus la această decizie a pornit chiar din zona Clujului, mai exact de la Curtea de Apel Cluj, care a fost prima instanță ce a admis ideea unei răspunderi multiple. În speță, o femeie din județul Sălaj a dat în judecată Statul Român, Ministerul Sănătății, Guvernul și compania producătoare a vaccinului, susținând că a suferit o tromboză după administrarea dozei din lotul ABV2856, în martie 2021. Ea a cerut daune morale de 100.000 de euro și o prestație lunară pentru prejudiciul viitor.
Tribunalul Sălaj a respins acțiunea, considerând că instituțiile statului nu pot fi trase la răspundere, însă Curtea de Apel Cluj a întors decizia, stabilind că excepția lipsei calității procesuale pasive trebuie analizată și din perspectiva dreptului comun, nu doar a legii speciale. Ministerul Sănătății și Statul Român au făcut recurs, însă ÎCCJ le-a respins criticile, menținând soluția Curții de Apel Cluj.
Instanța supremă a explicat că simplul fapt că litigiul se referă la un „produs” – în acest caz, vaccinul – nu înseamnă că alte entități implicate nu pot fi cercetate pentru posibile fapte culpabile. De exemplu, autoritățile ar putea fi trase la răspundere dacă nu au retras la timp un anumit lot suspect sau dacă au omis să informeze corect populația.
Prin această decizie, Înalta Curte întărește accesul cetățenilor la justiție și evită blocarea unor cauze pe motive pur procedurale. Practic, instanțele din toată țara vor trebui de acum să analizeze în profunzime cazurile în care se invocă atât răspunderea producătorului, cât și posibile greșeli ale autorităților.
Cauza se va reîntoarce la Tribunalul Sălaj, care va trebui să reanalizeze probele și să decidă dacă există o legătură directă între vaccinare și prejudiciul reclamat, dar și dacă autoritățile au acționat corect.