Updated on octombrie 9, 2025 
Scriitorul maghiar László Krasznahorkai a câștigat premiul Nobel pentru Literatură în 2025, „pentru opera sa captivantă și vizionară care, în mijlocul terorii apocaliptice, reafirmă puterea artei”, a anunțat Academia Suedeză.
Premiul Nobel pentru literatură din 2025 este acordat autorului maghiar László Krasznahorkai „pentru opera sa captivantă și vizionară care, în mijlocul terorii apocaliptice, reafirmă puterea artei”, potrivit site-ului nobelprize.org, preluat de digi24.ro.
Laureatul premiului Nobel pentru Literatură din 2025, László Krasznahorkai, se îndreaptă și el spre Est, adoptând un ton mai contemplativ și fin calibrat. Rezultatul este o serie de opere inspirate de impresiile profunde lăsate de călătoriile sale în China și Japonia, scrie pe contul de X al Premiilor Nobel.
Despre căutarea unei grădini secrete, romanul său din 2003 „Északról hegy, Délről tó, Nyugatról utak, Keletről folyó” („Un munte la nord, un lac la sud, căi spre vest, un râu la est”, 2022) este o poveste misterioasă, cu secțiuni lirice puternice, care se desfășoară la sud-est de Kyoto. Opera are caracterul unui preludiu la bogata „Seiobo járt odalent” (2008; „Seiobo There Below”, 2013), o colecție de șaptesprezece povestiri aranjate într-o secvență Fibonacci despre rolul frumuseții și al creației artistice într-o lume a orbirii și a impermanenței. Alături de cincimea sa de epopei, aceasta reprezintă opera majoră a lui Krasznahorkai.
Cartea este o descriere magistrală, în cursul căreia cititorul este condus printr-o serie de „uși laterale” către actul inexplicabil al creației, mai scrie sursa citată.
Titlul de Doctor Honoris Causa
În data de 26 martie 2019 a devenit membru al comunității Universității Babeș–Bolyai, care i-a acordat, la propunerea Facultății de Litere, titlul de Doctor Honoris Causa.
„Îl felicităm, în numele întregii comunități UBB, pe dl. László Krasznahorkai! Distincția reprezintă nu doar o recunoaștere a realizărilor sale de excepție, ci și o onoare pentru comunitatea noastră din care face parte în calitate de Doctor Honoris Causa”, afirmă rectorul UBB, prof. univ. dr. Adrian Petrușel.
Cine e László Krasznahorkai
Autorul László Krasznahorkai s-a născut în 1954 în micul oraş Gyula din sud-estul Ungariei, lângă graniţa cu România. O zonă rurală izolată similară este scena primului roman al lui Krasznahorkai, „Sátántangó”, publicat în 1985 („Satantango”, 2012), care a făcut senzaţie în Ungaria şi a reprezentat opera de debut a autorului. Romanul descrie, în termeni puternic sugestivi, un grup de locuitori săraci dintr-o fermă colectivă abandonată din zona rurală a Ungariei, chiar înainte de căderea comunismului. Tăcerea şi anticiparea domnesc, până când carismaticul Irimiás şi prietenul său Petrina, pe care toţi îi credeau morţi, apar brusc pe scenă. Pentru locuitorii care îi aşteptau, ei par mesageri ai speranţei sau ai judecăţii de apoi. Elementul satanic la care se referă titlul cărţii este prezent în moralitatea lor de sclavi şi în pretenţiile şarlatanului Irimiás, care, deşi eficiente, sunt înşelătoare şi îi lasă pe aproape toţi încurcaţi. Toţi personajele din roman aşteaptă să se întâmple un miracol, o speranţă care este de la bun început spulberată de motto-ul kafkian din introducerea cărţii: „În acest caz, voi rata lucrul aşteptându-l”, scrie News.ro.
Romanul a fost ecranizat într-un film extrem de original în 1994, în colaborare cu regizorul Béla Tarr.
Criticul american Susan Sontag l-a numit pe Krasznahorkai „maestrul apocalipsei” în literatura contemporană, o concluzie la care a ajuns după ce a citit a doua carte a autorului, „Az ellenállás melankóliája” (1989; „Melancolia rezistenţei”, 1998). Aici, într-o fantezie horror febrilă care se desfăşoară într-un mic oraş maghiar situat într-o vale din Carpaţi, drama a fost intensificată şi mai mult. Încă de la prima pagină, noi – împreună cu neatrăgătoarea doamnă Pflaum – ne trezim într-o stare de urgenţă ameţitoare. Semnele de rău sunt numeroase. Un moment crucial în succesiunea dramatică a evenimentelor este sosirea în oraş a unui circ fantomatic, a cărui atracţie principală este carcasa unei balene uriaşe. Acest spectacol misterios şi ameninţător pune în mişcare forţe extreme, provocând răspândirea violenţei şi a vandalismului. Între timp, incapacitatea armatei de a preveni anarhia creează posibilitatea unei lovituri de stat dictatoriale. Folosind scene onirice şi caracterizări grotesce, László Krasznahorkai descrie cu măiestrie lupta brutală dintre ordine şi dezordine. Nimeni nu poate scăpa de efectele terorii.
În romanul „Háború és háború” (1999; Război şi război, 2006), Krasznahorkai îşi îndreaptă atenţia dincolo de graniţele patriei sale maghiare, permiţându-i umilului arhivist Korin să decidă, ca ultim act al vieţii sale, să călătorească de la periferia Budapestei la New York, pentru a putea, pentru o clipă, să ocupe locul său în centrul lumii. Acasă, în arhive, el a găsit o epopee antică de o frumuseţe excepţională despre războinicii care se întorc acasă, pe care speră să o facă cunoscută lumii.
Proza lui Krasznahorkai s-a dezvoltat către o sintaxă fluidă, cu propoziţii lungi şi sinuoase, lipsite de puncte, care a devenit semnătura sa, este de părere Comitetul Nobel.
László Krasznahorkai este laureatul unora dintre cele mai importante premii din Ungaria și străinătate, printre care se numără Man Booker International Prize, Best Translated Book Award, National Book Award for Translated Literature sau Europäischer Literaturpreis.