Updated on septembrie 26, 2025 
Cardinalul Lucian Mureşan, Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, şi Mitropolit al Arhieparhiei de Alba Iulia şi Făgăraş, a încetat din viaţă, joi, 25 septembrie, la vârsta de 94 de ani, a informat Arhieparhia de Alba Iulia şi Făgăraş, într-un comunicat de presă.
Preafericitul Lucian Mureşan, numit cardinal de Papa Benedict al-XVI-lea în timpul Consistoriului din februarie 2012, era singurul cardinal român în viaţă şi trăia retras în Palatul mitropolitan din Blaj. El a fost salutat „cu multă afecţiune” de către Papa Francisc, în timpul vizitei acestuia, din iunie 2019 pe Câmpia Libertăţii de la Blaj.
Înaltul prelat greco-catolic s-a născut în 23 mai 1931 în comuna Firiza, azi cartierul Ferneziu al municipiului Baia Mare, ca al zecelea din cei doisprezece copii ai familiei lui Petru şi Maria Mureşan (născută Breban). Tânărul Lucian Mureşan a urmat şcoala primară în localitatea natală, apoi clasele gimnaziale la Baia Mare şi a absolvit tot acolo o şcoală profesională de prelucrarea lemnului.
În paralel, şi-a completat studiile liceale, la forma de învăţământ fără frecvenţă.
Între 1951 şi 1954 a satisfăcut serviciul militar obligatoriu, urmând şcoala de ofiţeri de aviaţie, la Turnişor, Sibiu. După absolvirea şcolii de aviaţie a fost mutat la Craiova, la batalionul de aviaţie cu reacţie. Conducerea comunistă a armatei a aflat de apartenenţa lui Lucian Mureşan la Biserica Română Unită cu Roma şi l-a considerat indezirabil şi, de aceea, l-a mutat de la aviaţie la un detaşament de muncă, la şantierul Hidrocentralei de la Bicaz, iar în 1954 a fost lăsat la vatră.
Dorinţa sa de a deveni preot greco-catolic nu a putut fi realizată în condiţii normale, din cauza faptului că în 1948 Biserica Română Unită a fost scoasă în afara legii. Aşteptând să se ivească o posibilitate de a urma teologia, Lucian Mureşan s-a angajat şi a lucrat în diverse servicii economice.
La sugestia episcopului Iuliu Hossu în anul 1955, imediat după întoarcerea sa din detenţie, episcopul romano-catolic Áron Márton a primit cinci tineri greco-catolici (câte unul pentru fiecare eparhie a Bisericii Române Unite), în Institutul Teologic Romano-Catolic de grad universitar din Alba Iulia. În anul universitar 1958/59, când acest grup era în anul IV de facultate, Departamentul Cultelor a aflat de existenţa lor şi a intervenit la Dieceza de Alba Iulia pentru excluderea lor. Episcopul Márton a refuzat exmatricularea lor, însă cei cinci studenţi au părăsit Institutul Teologic sub presiunea autorităţilor comuniste.
Pentru Lucian Mureşan acest act a coincis cu începutul urmăririi sale de către Securitate. Timp de un an nu a fost angajat nicăieri, în nici o funcţie. I s-a refuzat chiar angajarea în mină ca vagonetar. Abia după un an a fost angajat muncitor necalificat la o carieră de piatră, şi mai târziu la Direcţia Judeţeană de Drumuri şi Poduri Maramureş.
Lucian Mureşan a dorit în continuare să devină preot, a continuat studiile teologice şi şi-a susţinut examenele în clandestinitate cu profesori de la fostele academii teologice desfiinţate, care mai erau în libertate. În clandestinitate şi-a susţinut examenul de licenţă, după care a lucrat în continuare ca funcţionar, aşteptând hirotonirea.
Acest moment favorabil s-a ivit în data de 19 decembrie 1964, după eliberarea din închisoare a episcopilor greco-catolici supravieţuitori. Astfel, episcopul auxiliar Ioan Dragomir al Maramureşului, ieşit din închisoare în anul respectiv, l-a hirotonit preot în subsolul unei clădiri din Cluj.
Lucian Mureşan a rămas în continuare angajat pe postul de tehnician normator la Direcţia Judeţeană de Drumuri şi Poduri Maramureş, de unde s-a pensionat în iunie 1990.
După hirotonire a început pastoraţia clandestină, ocupându-se cu predilecţie de tineret şi cu deosebire de cei ce doreau să devină preoţi. După încetarea din viaţă a episcopului Ioan Dragomir, la 25 aprilie 1985, şi după un an şi jumătate de provizorat în deţinerea puterii ordinare de jurisdicţie, în august 1986, mitropolitul Bisericii Române Unite, Alexandru Todea, în urma consultării capitulului diecezan, l-a numit şi instalat pe preotul Lucian Mureşan ca ordinarius al Episcopiei de Maramureş.
După Revoluţie şi relegalizarea Bisericii Române Unite, la 3 martie 1990 papa Ioan Paul al II-lea l-a numit episcop al Episcopiei de Maramureş.
La 27 mai 1990 a fost consacrat episcop, odată cu Vasile Hossu de Oradea, în cadrul unei liturghii arhiereşti desfăşurate sub cerul liber la Baia Mare. Episcop consacrator a fost mitropolitul Alexandru Todea, asistat de delegatul papei Ioan Paul al II-lea, arhiepiscopul Guido del Mestri, şi de episcopul Ioan Ploscaru al Lugojului. Ceremonia nu a putut avea loc în Catedrala Greco-Catolică din Baia Mare, aceasta fiind ocupată la vremea respectivă de o parohie ortodoxă.
În anul 1994, după retragerea cardinalului Alexandru Todea de la conducerea Arhiepiscopiei de Făgăraş şi Alba Iulia, episcopul Mureşan a fost numit în data de 4 iulie 1994 în locul acestuia ca arhiepiscop mitropolit. Instalarea sa în Catedrala din Blaj a avut loc în data de 27 august 1994. În data de 16 decembrie 2005 Biserica Română Unită a fost ridicată de papa Benedict al XVI-lea la rangul de biserică arhiepiscopală majoră, cu autonomie şi drepturi similare celor aferente patriarhiilor catolice orientale. Arhiepiscopul Mureşan este unul din cei patru arhiepiscopi majori ai Bisericii Catolice. Din 2012 a fost membru al Dicasteriului pentru Bisericile Orientale.
În data de 18 februarie 2012 papa Benedict al XVI-lea l-a ridicat în demnitatea de cardinal şi i-a acordat Biserica Sf. Atanasie cel Mare ca biserică titulară la Roma.
În anul 2000 a fost decorat cu Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Mare Cruce, iar în 2015, preşedintele Klaus Iohannis i-a înmânat la Blaj, într-un cadru privat, Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Ofiţer”.