Updated on august 25, 2025 
Ziarul Financiar a descoperit o creștere notabilă în numărul de funcționari angajați în administrația locală la nivel național în ultimii zece ani — de la 230.000 în 2015 la 281.427 la finele lunii mai 2025 . Această majorare de 21 % la nivel național reflectă extinderea aparatului birocratic la nivel local, iar printre orașele reședință de județ cu cel mai semnificativ avans se află și Cluj-Napoca.
Mai exact, Primăria Cluj-Napoca a înregistrat un plus de 152 de angajați în acest interval, situând-se astfel pe locul al treilea în topul localităților cu cea mai mare creștere, după Oradea (+198) și Târgu-Jiu, transmite Ziarul Financiar.
La nivel național, cele mai mari creșteri procentuale au avut loc în județele Ilfov (+43 %), Teleorman (+41 %) și Neamț (+40 %). Capitala, București, deține și cel mai mare număr total de angajați în administrația locală, deși numărul a scăzut ușor – acolo fiind aproximativ 17.000 de funcționari în structurile locale.
De menționat că între decembrie 2015 și iunie 2025, România a ajuns să aibă în total 1.305.595 de bugetari — o creștere cu 118.378, provenind în principal din angajările suplimentare de la nivel local (în administrațiile locale existând peste 281.520 de bugetari la iunie 2025, față de cu 50.000 mai puțini în 2015).
Cifrele includ bugetarii incluşi în categoria „autorităţi executive locale“, adică personalul din aparatul de specialitate al primarului, respectiv al consiliului judeţean, precum şi personalul angajat în instituţiile şi autorităţile publice de interes local din subordinea unităţilor administrativ teritoriale, care activează în principal în domeniile: ordine publică, sănătate, asistenţă socială, transport local, cultură.
În context, premierul Ilie Bolojan a anunțat un plan de reformă a administrației locale, cu măsuri de eficientizare și digitalizare. Una dintre propuneri este plafonarea numărului de angajați pe baza unor criterii clare — cum ar fi numărul de locuitori pentru primării și indicatori suplimentari pentru consiliile județene (ex. existența unui spital județean, numărul de autorizații de construire).
El a subliniat că unele primării funcționează foarte eficient cu un număr restrâns de personal, în vreme ce altele cu o structură mai extinsă nu oferă servicii de calitate superioară.