Forumul Judecătorilor din România consideră că propunerile guvernului de modificare a vârstei de pensionare şi a cuantumului pensiilor ar putea determina ieşirea din activitate sau demisia imediată a peste 1.000 de magistraţi. Judecătorii şi procurorii atrag atenţia că de aceste măsuri vor fi afectaţi în special acei magistraţi care care au apărat independenţa justiţiei în ultimii ani, în faţa unor atacuri nemaiîntâlnite.
Asociaţia Forumul Judecătorilor din România mai precizează, în comunicatul trimis presei, că în ultimii ani, a atras adeseori atenţia autorităţilor, fără succes însă, asupra importanţei adoptării unei reforme judiciare reale şi a unui statut al judecătorilor şi procurorilor previzil şi nu modificat de zeci de ori în scop electoral sau pentru a determina crize de personal.
AFJR spune că, în ultimii ani, a învederat autorităţilor române „de zeci de ori” necesitatea adoptării unor reforme prin care justiţia română să recapete elementele necesare funcţionarii sale în baza principiilor independenţei, meritocraţiei, eficienţei şi responsabilităţii.
„Cu toate acestea, legile justiţiei, adoptate în anul 2022, au adus un regres inacceptabil, sistemul judiciar fiind afectat grav în privinţa pilonilor săi, a fundamentelor unei justiţii independente, iar reacţiile Consiliului Superior al Magistraturii au ridicat întrebări fireşti despre rolul său de garant al independenţei justiţiei, fapt care a erodat încrederea în capacitatea sa de a acţiona în acest sens, alimentând impresia că CSM nu apără în mod egal toţi magistraţii, ci favorizează conformismul în detrimentul vocilor critice, prioritizând aspectele materiale în defavoarea apărării principiilor”, arată judecătorii, potrivit Curs de Guvernare.
Asociația constată că autorităţile relevante nu au reacţionat „sub nicio formă” pentru a corecta erorile de legiferare din anul 2022, legile din 2022 fiind adoptate în procedură de urgenţă, fără a se aştepta avizul Comisiei de la Veneţia, solicitat de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.
Judecătorii care se pensionează la vârste reduse provin „masiv” de la instanţele cu deficit cronic de personal, determinat de peste 1.000 de posturi vacante, care nu se ocupă din cauza refuzului de organizare a concursurilor de admitere, deoarece nu ar exista resurse bugetare în acest sens, deşi AFJR a făcut multiple apeluri publice în acest scop.
„Statutul judecătorilor şi procurorilor trebuie să fie unul previzibil, iar nu modificat de zeci de ori în câţiva ani, în scopuri electorale sau pentru a determina crize de personal şi părăsirea sistemului judiciar de mii de judecători”, precizează AFJR.