Updated on iulie 10, 2025 
Proiectul metroului ușor din Cluj-Napoca, considerat una dintre cele mai importante investiții în mobilitatea urbană a orașului, se confruntă cu blocaje majore, atrage atenția Asociația Pro Infrastructură. Deși a beneficiat de o lansare oficială și de un avans substanțial de la bugetul de stat, metroul nu are în prezent nici autorizație de construire, nici finanțare complet asigurată și nici progres concret în teren.
Ordinul de începere a lucrărilor a fost emis pe 1 septembrie 2023, iar în 5 iunie 2024 a fost organizată o ceremonie publică de începere simbolică a șantierului. Însă în lipsa unui proiect tehnic finalizat, autorizația de construire nu poate fi emisă, ceea ce blochează demararea efectivă a lucrărilor.
Primăria Cluj-Napoca a plătit în 2024 un avans în valoare de 232 milioane de euro către antreprenorul general, compania turcă Gülermak, bani proveniți de la Guvernul României. Suma reprezintă doar o parte din contractul estimat la aproximativ 1,8 miliarde de euro (fără TVA). În lipsa altor surse clare de finanțare, restul fondurilor rămâne incert.
Inițial, proiectul a fost inclus în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dar a fost ulterior eliminat, din cauza întârzierilor în faza de pregătire. Ulterior, autoritățile au anunțat că vor încerca obținerea finanțării prin Programul Transport, însă, potrivit API, nici până în prezent nu a fost depusă o cerere oficială.
În același program, bugetul de 1,2 miliarde de euro este deja parțial contractat. Magistrala M4 din București are un contract semnat de 2,15 miliarde de euro, iar alte proiecte, inclusiv trenul metropolitan Cluj-Napoca, linia tram-train Oradea și modernizarea M2 din Capitală, au cereri în valoare totală de aproximativ 658 milioane de euro. Spațiul rămas disponibil este limitat, iar concurența pentru fonduri este ridicată.
„Metroul ușor clujean e-n plop și plopu-n aer.
Cu un ordin de începere emis pe 1 septembrie 2023, după o ceremonie electorală de prost gust regizată cu ocazia primei lopeți din 5 iunie 2024, metroul ușor clujean n-are nici finanțare asigurată, nici proiect tehnic finalizat deci nici autorizație de construire, însă debordează de promisiuni.
Primăria Cluj-Napoca a plătit în 2024 un avans de 232 milioane euro, bani primiți de la guvernul Ciolacu, către antreprenorul general Gülermak. Probabil domnul Boc are un plan precis de a face rost de ceilalți bani necesari ca să acopere valoarea contractului de aproximativ 1,8 miliarde € fără TVA.
Fiindcă n-a fost în stare să pregătească bine și la timp magistrala, aceasta a fost scoasă de pe PNRR și pusă pe Programul Transport, însă doar verbal fiindcă n-are nici măcar cererea de finanțare depusă. Din alocarea de 1,2 miliarde € disponibilă, doar M4 din București are contract de finanțare semnat de 2,15 miliarde €. Și mai sunt cereri ale beneficiarilor în valoare de 658 milioane € pentru trenul metropolitan Cluj-Napoca, linia tram-train Oradea și modernizarea M2 București.
Primarul Boc nu se grăbește să-și asigure măcar o parte din restul de 1,5 miliarde € plus TVA cât mai are nevoie. Și nici nu mai are loc în Programul Transport, unde mai este spațiu doar de vreo 800 milioane € până când se atinge pragul de supracontractare de 300%, bani iluzorii pe care oricum se bat și alții.
Totuși, poate ne mișcăm în teren. Din avansul primit, Gülermak a cumpărat două TBM-uri, mașinăriile care sapă tunelurile, estimate la cel mult 30 de milioane €. Însă ele zac dezasamblate, fără proiect de conectare la o sursă de apă și energie electrică. Și fără fabrică de bolțari, prefabricatele din beton care „îmbracă” galeriile săpate de cârtițele mecanice.
Iar discursul public este încă dominat de o micro-problemă: un zid de piloți forați la organizarea de șantier. Atât s-a putut. Ni se pare nouă sau suntem luați de proști?! Așa cum spunem de ani întregi, este îngrijorător că Primăria Cluj-Napoca nu are capacitatea de a gestiona investițiile majore: metroul, trenul și centura metropolitană.
În plus, vin tot mai multe semnale că și Gülermak ne vinde gogoși… pe care domnul Boc le servește mai departe clujenilor. Iar supervizorii care vor încasa vreo 40 milioane €, cei de la Systra și Metrans, sunt într-un evident conflict de interese fiindcă tot ei au livrat studiul de fezabilitate găunos care generează acum blocaje în proiectare.
Solicităm transparență, acces la ședințele de progres și contractarea unui manager competent și responsabil care să reprezinte beneficiarul în relația cu antreprenorii și supervizorii”, au transmis cei de la Asociația Pro Infrastructură.