Consultant. „În Floreşti, preţurile apartamentelor sunt cu 30% mai jos decât orice este în Cluj, oamenii nu se duc acolo pentru că sunt mai aproape de natură, ci pentru că este ieftin“

Updated on aprilie 26, 2022 Peste 100.000 de români mutaţi din oraşe în zona rurală în ultimul an, dar aceleaşi date arată că topul primelor 50 de comune – cu 30.000 de noi locuitori în total – este format exclusiv din localităţi lipite de marile oraşe sau la o distanţă de 10-15 km de acestea.

„Cea mai mare comună din România este Floreşti după numărul de locuitori, dar este un cartier dormitor al Clujului. Mulţi dintre cei care se mută în Floreşti tot la bloc stau. În Floreşti, preţurile sunt cu 30% mai jos decât orice este în Cluj, oamenii nu se duc acolo pentru că sunt mai aproape de natură, ci pentru că este ieftin“, spune Ana Maria Burca, managing partner al companiei de consultanţă imobiliară SVN Cluj-Napoca, citată de Ziarul Financiar.

Consultant. „În Floreşti, preţurile apartamentelor sunt cu 30% mai jos decât orice este în Cluj, oamenii nu se duc acolo pentru că sunt mai aproape de natură, ci pentru că este ieftin“ 1

 

Comunele care au înregistrat în 2020 cele mai mari creşteri ale fluxului migraţiei au fost Floreşti, judeţul Cluj, unde s-au mutat 2.800 de persoane, Chiajna, jud. Ilfov, plus 2.100 de persoane, Miroslava, judeţul Iaşi, plus 1.600 persoane, şi Dumbrăviţa, judeţul Timiş, unde s-au mutat 1.500 de persoane în 2020, arată datele de la INS.

Într-un top 50 al comunelor care au primit cei mai mulţi locuitori în 2020, Bucureştiul are peste 10 „sateliţi“, zone noi, cartiere noi.

Indiferent cum le numim, comunele din jurul marilor oraşe sunt de fapt noile zone urbane alese de tineri şi de familii pentru a păstra legătura cu oraşul.

Conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică, 116.000 de persoane s-au mutat în 2020 din zona urbană în cea rurală, în creştere faţă de 2019, când 113.000 au luat această decizie. În ultimii ani, tendinţa din statistică este în favoarea zonelor rurale.

Comunele cu cele mai mari creşteri ale numărului de locuitori arată însă că „exodul“ spre sate se află doar în jurul marilor oraşelor, multe dintre ele fiind chiar o extindere a oraşelor. Dacă iniţial extinderea pe orizontală a zonelor urbane era legată de Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara sau Iaşi, acum devine vizibil un comportament similar şi pe lângă Sibiu, Braşov, Târgu-Mureş, Oradea sau Constanţa.

Advertisements
error: Content is protected !!