Updated on ianuarie 9, 2016 Scandalul fațadelor de clădiri la care primăria a intervenit pentru a da jos ornamentele în pericol de a cădea continuă. Intervenția de urgență a pompierilor la 17 clădiri istorice din Cluj-Napoca a stârnit protestele specialiştilor.
Critici deosebit de dure au venit din partea lui Răzvan Pop, directorul Direcției Județene de Cultură Sibiu. Acesta spune pe blogul personal razvanpop.ro că în Cluj nu se dau doi bani de patrimoniul nostru național și pe cultura noastră.
În continuare vă prezentăm postarea sibianului: „Știrea tristă, venită zilele acestea de la Cluj (fără Napoca), a decorațiilor și elementelor de sculptură monumentală ce au fost înlăturate abuziv, ne arată de fapt starea de fapt și percepția acestei societăți asupra culturii și patrimoniului național.
Pur și simplu nu se dau doi bani de patrimoniul nostru național și pe cultura noastră. Aici nu mai este vorba doar de vina unei administrații, nu este vorba doar de o legislație precară aici este vorba de cum ne raportăm noi la acest capitol, care cel puțin pe hârtie este esențial în dezvoltarea societății românești.
Să nu ne mirăm de ce cad monumentele din România sau sunt prost restaurate. Să nu ne mirăm de ce se fură artefacte. Să nu ne mirăm de ce intelectualii şi artiştii din România sunt plătiţi ca ultimul măturător. Să nu ne mirăm de ce majoritatea muzeelor din ţară sunt închise sau sunt învechite. Să nu ne mirăm de cesiturile arheologice sunt răscolite fără nici o grijă.
Nu mă miră că ştirea vine de la Cluj (fără Napoca). un Cluj (fără Napoca) care îşi ţine închis cel mai important muzeu de ani de zile, un Cluj (fără Napoca) care nu îşi adoptă stema istorică şi o menţine pe cea comunistă, un Cluj (fără Napoca) care a dat jos plăcuţele bilingve deşi aportul cultural al saşilor şi al ungurilor este definitoriu, Cluj (fără Napoca) care nu renunţă la un nume comunist, dar un Cluj (fără Napoca) care se doreşte capitală culturală şi care are cea mai bună universitate din ţară şi poate cel mai activ mediu artistic.
Clujul îmbuibat de vise daco romane uită că a fost unul dintre marile oraşe medievale ale Transilvaniei, uită că a fost unul dintre oraşele importante ale Ungariei de acum două secole şi ale României secolului trecut.Clujul caută ce nu are sau are minuscul dar îşi uită marea moştenirea.
Sunt convins că autorităţile din Nantes sau Koln, oraşe înfrăţite cu Clujul (fără Napoca) se comportă la fel în grija lor faţă de monumente, de patrimoniu, de istoria lor. NU!!! Îmi amintesc când într-o emisiune la TurnulSfatuluiTV, Mihai Copăceanu, spunea cum cei de la Oxford nu au schimbat nici măcar geamurile unei clădiri de patrimoniu, deşi înăuntru era foarte frig. Doar că cei din Oxford, Marea Britanie în general, îşi iubesc istoria şi patrimoniul.
Să nu credeţi că este doar cazul aparte al Clujului (fără Napoca). Ce este mai grav este că declaraţia primarului este sinceră. El chiar crede că are dreptate. NU ARE!!! Nu aşa procedează un oraş care are grijă de el. Nu aşa procedează un oraş ce se doreşte capitală culturală. Aceste clădiri sunt mult mai importante decât un drum asfaltat, sau o canalizare raparată. Doar că ele nu au suflet.
Primăria are obligaţia legală de a întreţine monumentele nu de ale demola. Are obligaţia legală de a aloca bani din buget în a le întreţine. Are obligaţia de a găsi soluţii financiare adecvate pentru întreţinerea clădirilor de patrimoniu. O primărie poate ajuta proprietarii de clădiri de patrimoniu în a le recondiţiona.
Sunt curios în baza la ce studii şi expertize, semnate de specialişti şi experţi în domeniu acreditaţi de statul român, au decis ce ancadramente trebuie demolate? Sunt curios deoarece legea în România prevede acest aspect.
Nu este unicul caz, în general majoritatea administraţiilor locale acţionează la fel. De fapt noi ca societate acţionăm sub imboldul momentului. Cade un ornament, distrugem toate monumentele, un câine muşcă un om, omorâm toţi câinii, arde ceva/ cineva ne aducem aminte că nu avem nici o măsură de siguranţă luată.
Este trist şi deplorabil că un astfel de exemplu, încă în 2016 persistă în societatea noastră. Scriu aceste rânduri în timp ce la ştiri se anunţă că orele de istorie se vor reduce ca şi cele de literartură şi gramatică iar latina dispare definitiv”.
[ads2]
Pentru modul de acțiune al primarului Emil Boc, critici au venit și de la Șerban Țigănaș, președintele Ordinului Arhitecților din România: „Legea spune în condițiile acestor intervenții de urgență trebuie făcute astfel încât ele să poată să fie reversibile. Preluate cu grijă, umblat cu ele ca pe ouă, nu băgat ranga și dat drumul pe trotuar și se face zbob.”
În schimb primarul Emil Boc susține că legea îi permite doar să dea jos în regim de urgenţă bucăţile de faţadă care riscă să cadă în capul trecătorilor, informează digi24.ro.
Primarul Emil Boc spune că, în acest moment, în oraş sunt 43 de clădiri care pun în pericol trecătorii. Iar pentru cele la care s-a intervenit de urgenţă, există acte.“O notă de constatare care arată că îi pericol public pentru cetățean, cade țigla în cap și îl omoară, și avizul Comisiei de Monumente Istorice.”