Updated on februarie 10, 2015 Bărbatul de 63 de ani, care a fost muşcat fără milă, sâmbătă, de cinci câini, în curtea unei fabrici din Someşeni, a vorbit despre momentele dramatice prin care a trecut.
F.B., bărbatul de 62 de ani muşcat cu convingere de câini, e plin de bandaje. Şi de răni. Are ambele picioare bandajate până deasupra genunchilor. Coatele sunt şi ele prinse în tifoane. „Acum nu mă doare, pentru că mi-au dat calmante. Mai devreme însă, când mi-au schimbat bandajele, îmi venea să urlu. Mi se face rău când văd ce răni am”, se plânge maistrul de la CD Bons.
„Am mers sâmbătă la fabrică, pe la 7.30. Îmi cerusem voie de la director, pentru că aveam de făcut un inventar al pieilor şi de trimis marfă în Italia.
Am stat de vorbă cu paznicul, apoi am mers în magazia de piele. În jurul orei 10, am vrut să mă încălzesc, pentru că magazia de piele nu e încălzită. Am traversat curtea şi am intrat în cabina paznicului. (sursa: Ziua de Cluj)
Câinii erau în curte şi se jucau, nu i-am băgat în seamă. La întoarcere, m-au înconjurat. Mi s-a făcut frică şi am strigat, dar nu m-a auzit nimeni.
Era un câine lup şi alţi patru câini mari, cât nişte bivoli. Câinele de lup a sărit primul la mine, iar ceilalţi au prins curaj.
Au tras de haine şi mi le-au rupt. Am încercat să fug, dar eram panicat şi am alunecat. Când eram pe jos, am dat din picioare să mă apăr, dar ei mă tot muşcau.
Am încercat din nou să fug, dar am căzut încă o dată. Aveam de parcurs cam 20-25 de metri până la uşa fabricii.
Atunci am renunţat la luptă.
Eram convins că voi muri.
Nu mai avea rost să mă opun, pentru că simţeam că nu mai pot. Am rămas inert şi câinii s-au liniştit. După câteva secunde, m-am gândit că au plecat şi am vrut să mă ridic. Când m-am mişcat, m-au atacat încă o dată. Erau atât de agresivi încât m-au doborât la pământ.
Cât eram pe jos, am sunat la mai mulţi prieteni, dar nu mă auzeau. Un câine m-a făcut să scap telefonul şi l-a muşcat. A venit paznicul până la urmă şi i-a alungat. Mi-a spus că a văzut un câine cu sânge pe picior şi s-a alarmat”, este povestea cutremurătoare a lui F.B.
Paznicul a fost întrebat de ce i-a lăsat liberi pe câini, iar acesta a spus că aşa a primit ordin de la director: să îi lase în curte în zilele de weeekend. Director este acelaşi care îi permisese lui F.B. să lucreze sâmbătă, pentru a-şi face inventarul la piele.
„Sunt optimist, dar nu ştiu ce se va întâmpla cu piciorul meu stâng. Medicii încă nu m-au operat acolo. Câinii mi-au rupt bucăţi de muşchi, iar oasele nu sunt rupte, ci zdrobite. Sper că voi putea merge din nou”, a spus F.B.
„Arată mai rău decât unul care a fost lovit de maşină”, spune un angajat al spitalului, venit să îl salute pe maistrul de la CD Bons.