Updated on iulie 15, 2018 Primarii Emil Boc, Ilie Bolojan și Mircea Hava salvează imaginea României și Politica de Coeziune din țara noastră este de părere europarlamentarul Daniel Buda. Acesta a înmânat la Bruxelles diplome reprezentanțiulor autorităților locale din Cluj Napoca, Alba Iulia și Oradea pentru performanțele și activitatea deosebită în ceea ce privește absorbția fondurilor europene.
Pe Facebook, Daniel Buda a scris: „ Existența unor dificultăți majore în procesul de absorbție a fondurilor europene nu mai este o noutate pentru nimeni. Din păcate, această ineficiență a pus în pericol însăși existența Politicii de Coeziune deoarece neamțul, francezul sau italianul care contribuie la bugetul UE se întreabă, pe bună dreptate, care este scopul acestor fonduri destinate unor țări precum România, dacă acestea nu sunt accesate.
Pentru a evidenția însă poveştile de succes ale Uniunii Europene și pentru a aduce mai multe exemple pozitive despre utilizarea fondurilor europene, împreună cu alți 8 membri ai Comisiei de Dezvoltare Regională din cadrul Parlamentului European, am lansat acțiunea „Let the stars shine”. Țara noastră şi Olanda, ţara organizatoare, au avut cel mai mare număr de exemple de succes prezentate în cadrul acţiunii desfăşurate în luna iunie, la
Parlamentul European de la Bruxelles.
Din totalul de 41 de proiecte de succes prezentate, România a avut 6 și anume:
1. Modernizarea sistemului educațional și medical din Cluj-Napoca, cu o valoare care depășește 20 milioane de euro
2. Modernizarea și extinderea sistemului de transport public din Cluj Napoca- e-ticketing și cotația de biciclete, cu o valoare totală de peste 7 milioane de euro
3.Investiții în modernizarea liniei de tramvai și reabilitarea spațiului public din Cluj-Napoca, în valoare de 32 milioane euro
4. Reabilitarea monumentului vechi de casino și a Parcului Central Simion Barnuțiu din Cluj, cu o valoare care depășește 4 milioane de euro.
5. Restaurarea Cetății istorice Alba Carolina din Alba Iulia. Proiectul a avut o valoare de 70 de milioane de euro.
6. Reabilitarea sistemului de încălzire din Oradea, cu o valoare de 112 milioane de euro.
Dacă la Bruxelles a avut loc înmânarea diplomelor pentru Municipiile Cluj-Napoca și Alba Iulia, astăzi am avut ocazia de a înmâna o diplomă de recunoaștere din partea Grupului Partidului European, primarului Municipiului Oradea, domnul Ilie Bolojan, pentru performanțele și activitatea deosebită în ceea ce privește absorbția fondurilor europene. Cu această ocazie, am susținut alături de domnia sa o conferință de presă la Primăria Oradea, unde am dorit să aduc în atenție și propunerile Comisiei Europene privind noul exercițiu financiar, implicit perspectivele Politicii Agricole Comune post 2020 și implicațiile acesteia asupra fermierilor români.
Municipiul Oradea este dat ca un exemplu de bune practici a absorbției fondurilor europene. Uniunea Europeană are nevoie de modele de succes pentru a încuraja statele membre să acceseze cât mai multe fonduri. Astfel, Grupul PPE a luat decizia de a identifica la nivelul celor 28 de state exemplele de bune practici. Din România, au fost premiate Municipiile Cluj-Napoca, Oradea și Alba Iulia. Cei trei poli de creștere administrați de cei trei primari, Emil Boc, Ilie Bolojan și Mircea Hava au salvat absorbția fondurilor europene și politica de coeziune din România.
În ceea ce privește proiecția bugetară 2021-2027, este extrem de important pentru România că avem mai mult cu aproape 2 miliarde de euro în dreptul Politicii de Coeziune. Practic, prin activitatea pe care am desfășurat-o și eu la nivelul european împreună cu ceilalți colegi din Parlamentul European, am sensibilizat Comisia Europeană cu privire la nevoile pe care le avem în continuare în ceea ce privește finanțarea proiectelor de investiții. Mai departe, este vorba de eforturile de la nivel național și de necesitatea ca acești bani să devină realitate în România. Din nefericire, avem probleme destul de mari la capitolul absorbției fondurilor europene, dar cu toate acestea, încercăm să reușim în acest hățiș birocratic.
Cu privire la activitatea mea în cadrul Comisiei de Agricultură și Dezvoltare Rurală, este important de reținut faptul că România va primi mai mulți bani pentru plățile directe de la 193 de euro, vom ajunge undeva la 205 euro pe hectar conform propunerii Comisiei Europene. Acest lucru reprezintă un mare avantaj în condițile în care bugetul UE a scăzut pe fondul Brexitului. Cu toate acestea, României îi revin mai mulți bani datorită procesului de convergență. Fermierii vor avea practic mai mulți bani la îndemână.
Am avut o serie de dezbateri la nivelul Parlamentului European privind posibila plafonare a plăților directe la 60.000 de euro și în unele situații s-ar putea ajunge până la 100.000 de euro dacă discutăm de păstrarea locurilor de muncă. Dacă s-ar introduce această măsură, ar rămâne 2 milioane de hectare care nu ar beneficia de nicio măsură de sprijin de la bugetul european. Este important totuși de reținut că populația agricolă impactată de această plafonare este doar de 0,1%, fiind vorba de 1385 de ferme. Este un aspect la care lucrăm, să vedem în ce măsură putem opta pentru varianta unei degresivități. Cu cât ferma este mai mare, să nu fie puse la dispoziție atât de multe fonduri europene deoarece la nivelul UE se pune foarte mare accent pe rolul fermelor mici și mijlocii deoarece se apreciază că acestea sunt motorul economic.
De asemenea, este foarte important pentru România să încercăm să definim fermierul activ, adică acel fermier care să aibă dreptul să primească plăți directe de la UE ca urmare a activității pe care o desfășoară în sectorul agricol. Din nefericire, avem astăzi situații mai puțin corecte. Spre exemplu, dacă există o persoană care are un teren într-o anumită comună și stă în Oradea, aceasta poate să beneficieze de plăți directe doar dacă menține terenul într-o zonă minimă de îngrijire. Or, eu nu cred că este corect acest lucru și va trebui să lucrăm pentru această chestiune legată de definirea fermierului activ. Lansez pe această cale o dezbatere publică referitoare la definirea fermierului activ. Aștept cu interes propunerile dumneavoastră pentru a le putea înainta ca amendamente în Parlamentul European la începutului lunii septembrie.”