Cluj. Simona Gherghe: „Razvan, sotul meu, a fost si el un adolescent rebel, cu plete. A avut probleme mari in scoala din cauza asta si a trebuit sa schimbe liceul. Dar se intampla in anii ’90. Se pare ca, in unele scoli, nu s-a schimbat nimic de atunci”

Updated on octombrie 20, 2017 Vedeta Antena 1, Simona Gherghe, spune că soțul ei a avut aceleași probleme cu părul ca și elevul Tudor din Cluj care a fost dat afară de la cursuri. Doar că se întâmpla în 1992.

Pe Facebook, Simona Gherghe a scris:Razvan, sotul meu, a fost si el un adolescent rebel, cu plete. A avut probleme mari in scoala din cauza asta si a trebuit sa schimbe liceul. Dar se intampla in anii ’90. Se pare ca, in unele scoli, nu s-a schimbat nimic de atunci.

Cluj. Simona Gherghe: „Razvan, sotul meu, a fost si el un adolescent rebel, cu plete. A avut probleme mari in scoala din cauza asta si a trebuit sa schimbe liceul. Dar se intampla in anii '90. Se pare ca, in unele scoli, nu s-a schimbat nimic de atunci” 1

Cluj. Simona Gherghe: „Razvan, sotul meu, a fost si el un adolescent rebel, cu plete. A avut probleme mari in scoala din cauza asta si a trebuit sa schimbe liceul. Dar se intampla in anii '90. Se pare ca, in unele scoli, nu s-a schimbat nimic de atunci” 2

PS. Daca l-as fi cunoscut pe cand avea parul lung, mi-ar fi placut de atunci Cluj. Simona Gherghe: „Razvan, sotul meu, a fost si el un adolescent rebel, cu plete. A avut probleme mari in scoala din cauza asta si a trebuit sa schimbe liceul. Dar se intampla in anii '90. Se pare ca, in unele scoli, nu s-a schimbat nimic de atunci” 3) aveam o slabiciune pentru rockerii pletosi…”

Soțul Simonei Gherghe, Răzvan Săndulescu, a scris pe republica.ro: „În anul de grație 1992, eram singurul elev din tot liceul care refuza să se tundă. Rockerii mai mari, dintr-a 12-a, aleseseră să protesteze prin raderea completă a scalpului. Ca la pușcărie. Aceasta era și aluzia mai mult sau mai puțin străvezie. Un fel de liceu, pușcărie la propriu a tinereții lor.

Eu optasem pentru sfidarea prin nesupunere. Doar o minune a făcut să nu fiu exmatriculat sau lăsat repetent. E adevărat că mi-o și căutam, cum se zice. Încă din clasa a 9-a, m-am evidențiat. Liceul la care studiam se înfrățise cu unul din Europa și urmau tradiționalele vizite de peste hotare ale străinilor, tratate de către administrație și diriginți cu relaxarea unei inspecții de-ale lui Ceaușescu.

Am fost instruiți ce și cum să facem frumos și, ca la orice eveniment important, ni s-a dat și un dress code: să fim toți îmbrăcați în alb. Nu i-a picat bine dăscălimii de școală veche apariția mea într-o cămașă complet neagră, într-o mare de alb. Așa am devenit oaia de culoarea cămășii a liceului”.

Advertisements
error: Content is protected !!