Într-un nou episod al podcastului „Altceva cu Adrian Artene”, jurnalistul l-a avut ca invitat pe Dan C. Vodnar – profesor la USAMV Cluj, doctor în biotehnologie, expert evaluator al Comisiei Europene și un nume sonor în domeniul calității alimentelor. Cu o vastă experiență acumulată în laboratoare din Franța, Italia și Germania, prof. Vodnar a dezvăluit o serie de adevăruri despre lapte, grăsimi și carnea de pui – subiecte adesea înconjurate de mituri și controverse.
„Laptele este cel cu care noi cu toții am crescut”, a declarat Vodnar, subliniind că demonizarea acestui aliment este adesea nefondată. Atât timp cât nu există intoleranțe, consumul de lapte este benefic. Specialistul a explicat diferențele dintre laptele de vacă și cel matern, evidențiind faptul că laptele de vacă oferă o senzație de sațietate mai îndelungată, datorită conținutului ridicat de proteine.
Vodnar a detaliat și distincția între laptele pasteurizat și cel sterilizat (UHT). Dacă primul păstrează o parte din enzimele și nutrienții activi, al doilea oferă o durabilitate mai mare, dar cu un cost nutrițional. Cu toate acestea, alegerea tipului de lapte rămâne la latitudinea consumatorului, în funcție de stilul de viață și preferințe.
Întrebat despre alegerea laptelui sau a lactatelor în funcție de conținutul de grăsime, prof. Vodnar a fost ferm: „Întotdeauna pentru cele care au grăsime”. Cu aproximativ 900 de receptori gustativi pentru grăsimi pe limbă, corpul nostru este „proiectat” să le detecteze și să le aprecieze. Acestea sunt vitale pentru cogniție, țesuturi și senzația de sațietate. Iaurturile cu 3-5% sau chiar 10% grăsime sunt mult mai satisfăcătoare și mai nutritive decât cele degresate, care lasă consumatorul nesatisfăcut și mai predispus să consume mai mult.
Controversa legată de „puiul fericit” versus „puiul industrial” a fost abordată cu aceeași claritate științifică. Vodnar a subliniat că diferențele între carnea de pui crescut în aer liber și cea din ferme industriale sunt minore din punct de vedere chimic. Ideea puiului „cu hormoni” este un mit, susține profesorul, întrucât hormonii de creștere nu sunt folosiți legal în industria avicolă din România sau UE.
„Toate aceste denumiri – pui crescut la sol, pui de curte, pui fericit – sunt în fond strategii de marketing. Ceea ce contează este ca puiul să fie tratat termic corect”, a explicat Vodnar.