Updated on aprilie 22, 2025 
Papa Francisc a murit în urma unui accident vascular cerebral și a unei insuficiențe cardiace ireversibile ulterioare, a anunțat Vaticanul luni seara, conform agențiilor internaționale de presă.
Accident vascular cerebral, comă, colaps cardiovascular ireversibil. Acestea sunt cauzele morții Papei Francisc certificate de directorul Direcției de Sănătate și Igienă a Statului Vatican, profesor Andrea Arcangeli.
„Certific faptul că Sfinția Sa Francisc (Jorge Mario Bergoglio) născut la Buenos Aires (Argentina) la 17 decembrie 1936, rezident în Vatican, cetățean al Vaticanului, a murit la 7.35 am la 21.04.2025 în apartamentul său din Domus Santa Marta (Orașul Vatican) din cauza: Accident vascular cerebral, comă, colaps cardiovascular ireversibil.
Acesta a fost afectat și de: – Episodul anterior de insuficiență respiratorie acută în pneumonia multimicrobiană bilaterală – Bronșiectazii multiple – Hipertensiune arterială – Diabet zaharat de tip II. Decesul a fost confirmat prin înregistrarea electrocardiotanatografică. Declar că cauzele morții, după cunoștințele și conștiința mea, sunt cele indicate mai sus”, se arată în raportul decesului, făcut public de biroul de presă al Vaticanului.
Cine va fi următorul Papă
Alegerea noului papă este realizată într-un cadru ultrasecret, numit conclav, organizat în faimoasa Capelă Sixtină de la Vatican. Doar cardinalii cu vârsta sub 80 de ani au drept de vot. În prezent, sunt 138 de cardinali electori dintr-un total de 252.
Deși, teoretic, orice bărbat catolic poate fi ales papă, în practică, în ultimii 700 de ani, toți pontifii au fost aleși exclusiv din rândul cardinalilor, scrie gandul.ro.
Procesul este intens, ritualic și profund politic, deși nimeni nu face oficial campanie. Fiecare rundă de vot se încheie cu arderea buletinelor, iar fumul alb care se ridică din soba Capela Sixtină anunță lumii că un nou papă a fost ales. Alegerea noului papă poate dura de la câteva ore la mai multe zile. Dacă niciun cardinal nu obține majoritatea în primele runde, se reia votul – până la patru runde pe zi sunt permise.
Cel mai scurt conclav modern, cel în urma căruia a fost ales Papa Francisc în 2013, a durat aproximativ 24 de ore și cinci scrutine.
În lipsa unei desemnări clare a unui succesor de către Papa Francisc, toate privirile se îndreaptă acum spre o mână de cardinali influenți care ar putea primi voturile decisive. Fiecare dintre ei poartă propria viziune asupra viitorului Bisericii Catolice.
Pietro Parolin (Italia, 70 de ani)
Secretar de stat al Vaticanului și considerat favoritul clar al taberei moderate. Diplomatul discret al Sfântului Scaun, Pietro Parolin ar putea continua stilul conciliant al lui Francisc. A fost numit cardinal în 2014 și este extrem de influent în politica internă și externă a Vaticanului.
Luis Antonio Tagle (Filipine, 67 de ani)
Supranumit „Papa Francisc al Asiei”, Tagle este văzut ca un progresist carismatic. Susținător al deschiderii față de comunitățile LGBT și față de persoanele divorțate, Tagle ar putea aduce un suflu reformator și un accent pe Biserica globală, în special pe Asia.
Fridolin Ambongo Besungu (Congo, 65 de ani)
Voce puternică a Bisericii africane, Besungu este conservator în chestiuni morale și a criticat public deschiderea Vaticanului față de binecuvântarea cuplurilor necăsătorite. Alegerea lui ar reprezenta un semnal de întoarcere spre tradiție și o reafirmare a influenței africane în Biserică.
Matteo Zuppi (Italia, 69 de ani)
Arhiepiscopul de Bologna și actualul președinte al Conferinței Episcopale Italiene, Zuppi este un apropiat al Papei Francisc. Cunoscut pentru activitatea sa de mediere internațională (inclusiv în Ucraina), Zuppi îmbină sensibilitatea socială cu diplomația discretă.
Wim Eijk (Olanda, 71 de ani)
Medic devenit cardinal, Eijk este un reprezentant al aripii dure conservatoare. A criticat dur reformele papei și este un susținător fervent al disciplinei riguroase în Biserică. O alegere care ar marca o schimbare de direcție.
Peter Erdo (Ungaria, 72 de ani)
Erdo este un teolog influent, cunoscut pentru pozițiile sale ferme în chestiuni precum imigrația și doctrina sacramentală. Conservator moderat, ar putea fi un candidat de compromis între taberele tradiționalistă și centristă.
Mario Grech (Malta, 67 de ani)
Secretarul general al Sinodului Episcopilor, Grech este un moderator al dialogului intern din Biserică. Este văzut ca un papabil de echilibru, capabil să continue direcția Francisc, dar cu o abordare mai administrativă și structurată.
Raymond Burke (SUA, 76 de ani)
Figura emblematică a conservatorilor radicali, Burke este un critic deschis al Papei Francisc și al modernizării Bisericii. Deși influent, vârsta sa și pozițiile sale dure îi reduc considerabil șansele.
Papa nu este doar liderul spiritual al unei religii cu peste 1,3 miliarde de credincioși, ci și o voce morală globală, un diplomat suprem și un simbol al păcii și al justiției sociale. Fie că provine din Europa, Africa sau Asia, următorul papă va avea responsabilitatea de a conduce Biserica Catolică într-o lume tot mai polarizată, confruntată cu crize morale, climatice și umanitare.