Românii care dețin în proprietate case și mașini scumpe vor trebui să plătească impozite pentru bogățiile pe care și le permit. Așa numita “taxă pe lux” a intrat în vigoare, iar formularul 216 va trebui trimis până la sfârșitul lunii septembrie pentru case și până în decembrie pentru mașini. ANAF a făcut public formularul 216.
Ce este taxa pe lux
În primul rând, nu este un document obligatoriu care îi obligă pe toți românii să plătească impozite la stat. Acest impozit nou, introdus prin legea 296/2023 vizează, în mod particular, doar proprietarii de locuințe și mașini scumpe.
Mai exact, vorbim despre persoanele care au în proprietare clădiri rezidențiale cu o valoare de peste 2,5 milioane de lei, adică 500 de mii de euro.
La fel, și persoanele care au în proprietate autoturisme înmatriculate în România, a căror achiziție depășește suma de 375 mii de lei, adică 75 de mii de euro.
Astfel, acești proprietari vor trebui să plătească impozite mai mari.
Cum se completează formularul 216
Pe formularul 216 pe care trebuie să îl completeze toți cei care au proprietăți scumpe trebuie scris numele, prenumele, datele privind impozitul special pe bunurile imobile și mobile.
Dacă o persoană deține o mașină ce valorează 100 de mii de euro, atunci va plăti un impozit la stat de 75 de euro, adică 0,3% din 25 de mii de euro, sumă ce reprezintă diferența dintre valoarea autovehiculului și plafonul neimpozabil.
În cazul impozitului pentru locuințe de lux, dacă aveți în proprietate un imobil în valoare de 1 milion de euro, veți plăti statului un impozit de 1.500 de euro, adică tot 0,3% aplicat la suma determinată, prin diferența dintre valoarea de piață a bunului și plafonul neimpozabil de 500 de mii de euro.
Cum este taxat luxul în Europa
România nu este primul stat care adoptă această taxă pe lux, sunt deja multe țări care o aplică cu succes.
Spre exemplu, o astfel de taxă pe avere există deja de ani buni în țări precum Franța, unde proprietățile care depășesc 1.300.000 de euro sunt supuse unei taxe între 0,5% și 1,5%, în funcție de valoarea proprietății. În Danemarca, proprietățile care depășesc aproximativ 400.000 de euro sunt supuse unei taxe de 3%, aplicată asupra diferenței care depășește acest plafon.