Updated on iulie 22, 2025 
Premierul Ilie Bolojan a anunţat că va analiza posibilitatea luării unei măsuri care să interzică cumulul pensiei cu salariul în sectorul public. Sunt circa 10.000 de angajaţi în această situaţie, potrivit prim-ministrului.
”Cred că în condiţiile în care în anumite instituţii se vor face reduceri de personal şi acest lucru îl văd ca inevitabil în perioada următoare, ar fi cel puţin mai corect din punct de vedere moral cel care pleacă să fie un om care deja beneficiază de un câştig, de o pensie, ca urmare a pensionării anticipate, în loc să plece, să spunem, un tânăr care ar putea să rămână acolo. Vom analiza această posibilitate de a adopta o măsură care să interzică cumulul pensiei cu un salariu în sectorul public”, a declarat Ilie Bolojan, citat de stirileprotv.ro.
Ilie Bolojan a mai subliniat că înainte de a lua o decizie se va asigura că măsura respectă prevederi constituţionale.
”Dar înainte de a anunţa astfel de măsuri, trebuie să te asiguri că ele respectă decizii ale Curţii Constituţionale şi rămân în picioare. Altfel, dacă faci măsurile şi după aceea verifici, există riscul să fie anulate. Şi nu mai e niciun fel de credibilitate când se întâmplă astfel de decizii. Şi eu nu sunt adeptul să facem declaraţii sau lucruri de formă, ci să analizăm şi atunci când se ia o decizie în sensul acesta, să o ducem până la capăt”, a spus Bolojan.
Întrebat câţi oameni sunt în această situaţie, Bolojan a răspuns că aproximativ 10.000.
”Nu aş vrea să ofer nişte date, dar cred că sunt la nivelul a 10.000 de persoane în această situaţie”, a precizat Ilie Bolojan.
Bolojan anunță reforma în sănătate: „Medici plătiți în funcție de performanță”.
Ilie Bolojan a anunțat luni, într-o conferință de presă alături de ministrul Sănătății, Alexandru-Florin Rogobete, că pregătește proiecte pilot în sistemul sanitar prin care salariile medicilor să fie acordate în funcție de performanță. Măsura face parte dintr-un efort mai amplu de reformă pentru creșterea calității serviciilor medicale și a utilizării eficiente a fondurilor publice.
Guvernul propune un pachet de reformă în domeniul Sănătății, ca răspuns la două probleme majore: creșterea cheltuielilor și lipsa îmbunătățirii calității serviciilor medicale. În unele spitale, salariile reprezintă 80% din cheltuieli. Bugetul CNAS a ajuns la 16% din bugetul de stat, informează adevarul.ro.
Reforma vizează:
Creșterea eficienței manageriale în spitale
Corelarea salariilor medicilor cu performanța
Digitalizarea urgentă a sistemului pentru monitorizarea cheltuielilor
Reducerea cheltuielilor nejustificate, inclusiv prin înlocuirea medicamentelor scumpe cu generice
Întărirea prevenției și a tratamentelor în ambulatoriu, pentru a evita aglomerarea spitalelor cu cazuri grave.
„Am anunțat săptămâna trecută că vom prezenta în această săptămână unul din pachetele importante pe care ni-l propunem să-l adoptăm. Este vorba de pachetul pe sănătate.
Sistemul nostru de sănătate a acumulat probleme mari în ultimii ani și sunt două aspecte majore care îi afectează buna funcționare. Un aspect este creșterea accelerată a cheltuielilor și nu mai putem să o susținem în anii următori, raportat la venitul pe care îl avem. Cheltuielile alocate pentru CNAS au ajuns la o pondere de 16% din bugetul de stat față de o pondere de 11% cât am înregistrat anii trecuți. Doar în pandemie am mai ajuns la această pondere. Anul acesta, avem un buget alocat de 77 mld de lei, la care colegii noștri au solicitat o suplimentare obligatorie astfel încât să aducem facturile restanțe la zi, pentru că în martie nu am mai avut capacitatea să achităm sumele, iar pentru aceasta ne trebuie 10 mld rectificare, ceea ce reprezintă o presiune mare pe bugetul de stat.
A doua problemă este că această creștere de sume pe componenta de sănătate nu se reflectă în calitatea serviciilor pe care sistemul nostru de sănătate le oferă cetățenilor și nu se reflectă nici în satisfacția cetățenilor față de sistemul sanitar. Pachetul propune să rezolve o parte din aceste probleme, atacând cauzele care ne-au făcut să ajungem aici.
Avem conduceri de spitale care nu performează, deci avem ineficiență managerială și administrativă. De ce se întâmplă asta? O bună parte din veniturile spitalelor vin pe componenta de asigurare a salariilor și nu sunt legate de calitatea serviciilor și numărul acestora. Mai mult de jumătate din banii de la salarii vin direct de la CNAS și nu vin ca un stimul pentru manageri să fie mai eficienți.
Aceste propuneri vin ca să facă conducerile mai eficiente. Avem cheltuieli disproporționate pe salarii. Multe spitale au cheltuieli cu salariile care depășesc 80% din totalul cheltuielilor. În condițiile în care cheltuielile pentru salarii depășesc 80%, banii pentru medicamentele pacienților, pentru aparatură, pentru servicii sunt foarte puțini și aceste spitale există pentru cei care lucrează în aceste spitale și mult prea puțin pentru pacienți. Pentru aceste spitale, este evident că trebuie să-și facă o analiză a acestor cheltuieli și să se bazeze pe serviciile care le sunt acordate pacienților. Avem, în multe locuri, servicii care sunt umflate, de multe ori fraude, prin optimizarea cheltuielilor și prin tot felul de tehnici care au făcut de multe ori ca cheltuielile să crească fără să se regăsească în servicii și trebuie să combatem prin măsuri ferme abaterile în acest domeniu. Orice întârziere în digitalizare face să nu vedem aceste probleme.
Este urgent să finalizăm toate procedurile prin care softurile CNAS sunt aduse la zi, sunt interconectate cu cele ale spitalelor, astfel încât să putem urmări cheltuielile. Avem o socializare a multor cheltuieli și o privatizare a câștigurilor. Acest melanj între activitățile publice și cele private permite acest lucru și este important ca și sistemul de sănătate publică să-și gestioneze resursele și să-și mențină o bună parte din veniturile care sunt încasate ca urmare a tratamentelor. Avem o lipsă a criteriilor de performanță în sistem din punct de vedere al salarizării medicilor, nu există un sistem care să încurajeze medicii să lucreze în spitale, să facă mai multe operații. Ceea ce am discutat cu domnul ministru este să susținem câteva proiecte pilot în care să introducem salarii în funcție de performanță. Medicii să fie plătiți în funcție de performanța pe care o fac. Avem șefi de secții care nu sunt numiți de managerii de spitale și nu au un raport de performanță încheiat fără echivoc.
Vă puteți da seama că un manager de spital nu are instrumentele necesare dacă nu are șefii de secție presați de indicatori să facă performanță, să livreze servicii de calitate și eficiente. Avem un supraconsum de medicamente și proceduri inadecvate în această zonă, avem o pondere importantă a medicamentelor inovatoare atât ca volum, cât și ca sumă, iar tratamente care pot fi rezolvate cu medicamente generice, datorită întârziereilor din sistem, sunt rezolvate la prețuri de 3 ori mai scumpe și este necesar ca acolo unde există medicamente scumpe care pot fi înlocuite de cele generice să facem acest lucru, și doar acolo unde nu există înlocuitori să menținem posibilitatea tratamentelor scumpe care depășesc posibilitățile sistemului. Avem o dezechilibrare a posibilităților în sistem care generează costuri generale mult mai mari, pentru că pacienții sosesc în sistemul spitalicesc cu boli în stadii avansate, pentru că prevenția este slabă și ponderea tratamentelor în cabinetele medicilor de familie și în spitalele de zi este mult prea mică față de ce ar trebui să fie. Aceste cauze sunt atacate prin soluțiile pe care le propunem.
Eficientizarea nu înseamnă, sub nicio formă, că vom tăia bani de la pacienți, că vom lăsa colegii medici sau spitalele fără resursele necesare, ci înseamnă o corectare a unor componente pe care le știm cu toții.
Prea mulți ani la rând, sistemul de sănătate a fost peticit, iar acum nu ne mai permitem reforme punctuale. Este nevoie de o reformă reală, care să scoată la iveală adevărul, oricât de dureros ar fi. Dacă nu recunoaștem realitatea din sistem, nu avem cum să o corectăm. Să fii managerul unui spital nu este un privilegiu”.