Omul care a „văzut“ primul barajul de la Tarnița: „Peste 100 de ani, Clujul — care va avea atunci cam 1.500.000 de locuitori — va avea suficientă apă potabilă din această acumulare de la Tarnița. Urmașilor noștri le lăsăm oricum ceva!/ Barajul de la Tarnița este un curs formidabil de construcții hidrotehnice. E cel mai subțire baraj din țară, e o poezie a supleței și eleganței”

Updated on februarie 25, 2025 Omul care a „văzut“ primul barajul de la Tarnița: „Peste 100 de ani, Clujul — care va avea atunci cam 1.500.000 de locuitori — va avea suficientă apă potabilă din această acumulare de la Tarnița. Urmașilor noștri le lăsăm oricum ceva!/ Barajul de la Tarnița este un curs formidabil de construcții hidrotehnice. E cel mai subțire baraj din țară, e o poezie a supleței și eleganței” 1
(Munca, mai 1973 )

Barajul Tarnița este un baraj în arc, construit în anul 1974, cu o înălțime de 97 m, cu o lungime a coronamentului de 237 m, care permite un debit deversor de 850 mc/s, având ca principal scop producerea de energie electrică. Primele grupuri energetice ale hidrocentralei Tarnița au fost puse în funcțiune în iunie 1974, cu o putere de 45 MW

Inginerul Radu Aricescu a fost șeful obiectului Tarnița din proiectul hidroenergetic Someș. El este omul care a „văzut“ primul barajul de la Tarnița, care la „construit“ și i-a verificat primul rezistența, suplețea, durabilitatea.
Omul care a „văzut“ primul barajul de la Tarnița: „Peste 100 de ani, Clujul — care va avea atunci cam 1.500.000 de locuitori — va avea suficientă apă potabilă din această acumulare de la Tarnița. Urmașilor noștri le lăsăm oricum ceva!/ Barajul de la Tarnița este un curs formidabil de construcții hidrotehnice. E cel mai subțire baraj din țară, e o poezie a supleței și eleganței” 2
(România Liberă, august 1973 )

Într-un interviu pentru Tribuna, 1973, declara:
„— Ce a însemnat pentru Dvs. barajulde la Tarnița?
— Un curs formidabil de construcții hidrotehnice. E cel mai subțire barajdin țară, e o poezie a supleței și eleganței.

— Ce va fi în viitor? — Peste 100 de ani Clujul — care va avea atunci cam 1.500.000 de locuitori — va avea suficientă apă potabilă din această acumulare de la Tarnița. Urmașilor noștri le lăsăm oricum ceva!”

Tribuna, iulie-decembrie 1970:
Acum e un imens șantier, lucrează vreo 2000 de oameni. Se construiește. Totul, începînd de la barăcile pentru muncitori pînă la galeria de deviere a apelor.

— Ce se lucrează aici, la Tarnița, în momentul de față? — La galeria de deviere apei, pentru a putea construi baarajul deviem apele Someșului printr-o galerie pe sub munte, lungă de 235 de metri. S-au săpat deja 185 de metri. Alte lucrări: dinamitiera, colonia pentru muncitori, fabrica de betoane, atelierul mecanic.
Omul care a „văzut“ primul barajul de la Tarnița: „Peste 100 de ani, Clujul — care va avea atunci cam 1.500.000 de locuitori — va avea suficientă apă potabilă din această acumulare de la Tarnița. Urmașilor noștri le lăsăm oricum ceva!/ Barajul de la Tarnița este un curs formidabil de construcții hidrotehnice. E cel mai subțire baraj din țară, e o poezie a supleței și eleganței” 3
(Făclia, aprilie-iunie 1973 ()

— Cîți oameni sunt aici? — 2000; se va ajunge cam la 3000. — Ce capacitate va avea hidrocentrala de aici, ce înălțime va avea barajul, deci cîteva date sumare pentru a ne face o idee?

— 45 MW. Barajulînalt de 110 metri în arc cu dublă curbură va fi gata în 1973. Lacul de acumulare se va întinde pe aproximativ 9 kilometri

Făclia, ianuarie-martie 1974:
Din colonia Tarnița, barajul se profilează maiestos, ca un pinten masiv, armat in beton și fier, făcând un cuplu cu milenarele stânci prin care apele munților, năvălind nestăpânite, și-au croit cursul spre vale.

Acum forța lor e dirijată, baraju lreținindu-seca un regulator potențial Intram pentru prima dată in inima acestui gigant, ai cărui ventricoli sînt implantați in trupul munților la câțiva kilometri unul de altul. Aici, la Tarnița, unde se vor aduna toate venele de apă ale originalului sistem hidroenergetic de pe Someș, constructorii au înălțat barajulde 97 m, făcând cunună cu creasta munților.
Omul care a „văzut“ primul barajul de la Tarnița: „Peste 100 de ani, Clujul — care va avea atunci cam 1.500.000 de locuitori — va avea suficientă apă potabilă din această acumulare de la Tarnița. Urmașilor noștri le lăsăm oricum ceva!/ Barajul de la Tarnița este un curs formidabil de construcții hidrotehnice. E cel mai subțire baraj din țară, e o poezie a supleței și eleganței” 4

-Peste cîteva zile agregatul nr. 1 de 22,5 MW de la hidrocentrala Tarnița va fi racordat la sistemul energetic național”
(Tribuna, iulie-decembrie 1970 -Tarnita, sediul constructorilor)

Advertisements
error: Content is protected !!