Updated on februarie 21, 2025 
Conform surselor SEAP și Asociației Pro Infrastructură, a fost desemnat câștigătorul pentru proiectarea și execuția tronsonului 5-18 al Centurii Metropolitane Cluj-Napoca. Singurul ofertant a fost Dimex2000 din Bistrița, în asociere cu două companii și 19 subcontractori balcanici.
După 7 ani de la preluarea proiectului de către Primăria Cluj-Napoca, s-au consumat 5 ani pentru studii și 2 ani pentru licitații, dintre care două au fost ratate.
„La prima vedere, vestea e îmbucurătoare. Dar, la o analiză mai atentă, avem mai multe motive serioase de îngrijorare: (in)capacitatea antreprenorului Dimex (1), riscul de pierdere a fondurilor europene (2) și costurile neeligibile enorme care trebuie plătite de stat (3). Să le luăm pe rând.
1. Din păcate, Dimex este o dezamăgire pe mini-lotul drumului expres de 5 kilometri de la Tureni, conexiunea dintre Autostrada A3 și DN1. Promisiuni optimiste, inaugurare în decembrie 2024, termen contractual (februarie 2025) depășit cu luni bune. Sperăm ca tranzitarea Turdei să devină istorie în mai-iunie. Dar nu pariem pe asta.
Dacă asta este „performanța” Dimex pe un ciot cu dificultate medie, avem mari dubii că pot duce la bun sfârșit, într-un termen rezonabil, un proiect de vreo 10 ori mai complex tehnic, birocratic și financiar. Greu de crezut că bistrițenii vor avea puterea financiară să ducă șantierul la final în condițiile în care…
2. România riscă să plătească toate costurile din buzunar. De ce? Fiindcă administrația Boc nu e în stare să facă o licitație corectă cap-coadă. Centura a fost scoasă la licitație prima dată cu un preț mult subevaluat și nu a atras niciun constructor. În a doua rundă tot Dimex (cu Con-A) a depus singura ofertă, declarată inadmisibilă de primărie după vreo 4 luni de cugetări intense.
În timpul celei de-a treia încercări, actuala, primăria a crescut valoarea estimată cu 15% DUPĂ ce ofertele (singura de fapt, Dimex) au fost depuse. Deși legală, această manevră administrativă nu este acceptată de Comisia Europeană deoarece denaturează concurența.
Și pe bună dreptate. Nu poți schimba regulile în timpul jocului. Foarte probabil, un cost cu 15% mai mare ar fi atras și alți competitori. Așa, a fost unul singur care, coincidență, are o ofertă cu… 15% peste valoarea estimată inițial.
Se repetă așadar șablonul de la metroul ușor clujean. Altă coincidență, unde aceeași primărie a mărit costul estimat tot în timpul licitației, iar Comisia Europeană a retras finanțarea din PNRR.
Prin urmare, ar fi catastrofal ca România să piardă toți banii europeni disponibili atât la metrou cât și la centură, pe PNRR, Programul Transport și chiar pe următorul exercițiu financiar UE post-2030 din cauza procedurilor de achiziție viciate. Alternativa? Bani doar din bugetul de stat. O himeră.
Ca să evităm pierderea fondurilor europene, o posibilă soluție, care acum pare tardivă, ar fi fost anularea licitației și relansarea ei la preț +15% din capul locului, în speranța că așa vor veni și constructori (mai) puternici. Dar o triplă anulare nu dă bine la CV pentru domnul Boc.
3. Că tot veni vorba: statul oricum trebuie să plătească, 100%, toate costurile neeligibile. Din care mare parte sunt exproprierile care se ridică la vreo 200 de milioane de euro pe grila notarială, în realitate suma finală obținută în instanță de proprietari fiind probabil semnificativ mai mare, având în vedere scorurile de pe piața imobiliară locală.
De altfel, în septembrie 2024 premierul Ciolacu îi transmitea public primarului Boc că „dacă trebuie să dau 1 miliard pe exproprierile Primăriei Cluj, te anunț oficial că nu e cazul, nu e prioritatea mea.”
În final, o mențiune: nu s-au licitat încă segmente importante din centură, astfel încât să devină complet funcțională. De exemplu, între nodurile 1 și 5 s-a așternut batista pe țambal, spre disperarea celor 60.000 floreșteni care fac naveta spre centrul orașului. Capătul estic, nodurile 18-20, nu este nici el lansat.
Mult-trâmbițatul apendice al CMC, lărgirea la 6 benzi a DN1, așteaptă lucrările serioase la fundații. Deocamdată avem doar decopertări și relocări de utilități”, au transmis cei de la Asociația Pro Infrastructura.