Updated on ianuarie 5, 2025 
Cea mai lungă autostradă din România a fost plănuită la începutul anilor ’80, dar nu a fost realizată în totalitate nici până în prezent.
La începutul anilor ‘80, românii aflau din revistele de specialitate auto despre noua rețea de autostrăzi din Europa, care avea să străbată și România cu una dintre „ramificațiile” sale, informează adevarul.ro.
„La proiectul autostrăzii, sau cum este denumit în organismele internaționale — T.E.M. (Trans-Europa Motorway) participă zece țări și anume: Austria, Bulgaria, Cehoslovacia, Grecia, Italia, Iugoslavia, Polonia, România, Turcia și Ungaria. Lungimea totală preconizată inițial a fost de 2.700 de kilometri, dar, avându-se în vedere multiplele avantaje pe care le reprezintă pentru multe țări această lucrare (avantaje de ordin economic, social, tehnic, turistic etc.) s-a ajuns, în final, ca lungimea T.E.M.-ului să atingă 10.000 de kilometri”, anunța în 1982, Mihai Boicu, atunci directorul Direcției drumurilor din Ministrul Transporturilor și Telecomunicațiilor, în revista Almanah Auto.
Punctul de „start“ era Gdansk, iar rețeaua de autostrăzi transeuropeană urma să treacă prin Varșovia, Cracovia, Brno, Bratislava, Budapesta, Szeged, București, Constanța, Belgrad, Niș, Sofia, Istanbul, Ankara. Acestora urmau să li se adauge alte mari orașe întrucât din Bratislava se face legătura cu Viena și, în continuare, cu Italia, până la Udine, de la Budapesta, prin Zagreb, magistrala urma să atingă coasta Adriaticei la Rijeka, iar de la Niș, prin Skopje, la Atena.
„Lungimea totală a tronsonului românesc al autostrăzii transeuropene va fi de circa 870 de kilometri. Itinerarul pe care se va construi magistrala va străbate 11 județe ale țării și va avea ca punct de intrare localitatea Nădlac (punctul de frontieră din județul Arad), de unde va coborî spre sud urmând ruta Lugoj, Drobeta Turnu- Severin, Craiova, Caracal, București, Constanța. Viitoarea autostradă va avea două căi unidirecționale, fiecare cu câte două benzi de circulație, între cele două sensuri fiind amenajată o zonă verde. Accesul pe autostradă va fi controlat și se va realiza prin intersecții denivelate și noduri rutiere la ramificații”, informa fostul șef al Direcției de drumuri din minister.
În 1982, anunța acesta, Institutul de proiectări al M.T.Tc. a terminat elaborarea studiului de amplasament preliminar al întregului tronson românesc, fiind în curs de elaborare celelalte faze ale documentației tehnice pentru fiecare sector în parte. De asemenea, primii 17 kilometri ai autostrăzii, pe tronsonul cuprins între Fetești și Cernavodă, erau în șantier.
„Ținând seama de necesitățile interne ale traficului rutier, s-a preconizat ca primul tronson important să fie dat în exploatare până în 1990. Acesta va face legătura dintre București și litoralul românesc și va măsura 215 kilometri, scurtând actuala distanță dintre cele două orașe, București – Constanța, cu circa 35 kilometri. Prin construcția podurilor de la Fetești și Cernavodă și prin execuția celor 17 km de autostradă ce unește cele două poduri, practic s-a dat „startul“ în realizarea viitoarei magistrale”, arăta inginerul Mihai Boicu.