Updated on noiembrie 27, 2024 
Două contestații au fost depuse la Curtea Constituțională în privința alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie. Contestațiile au fost depuse se către Cristian Terheș și Sebastian Constantin Popescu.
Acestea urmează să fie judecate cel mai probabil miercuri după-amiază, au declarat pentru G4Media surse care au preferat să-și păstreze anonimatul. Anterior, avocata Elenina Nicuț a scris pe contul său de Facebook că la Curtea Constituțională ar putea exista o cerere de anulare a alegerilor prezidențiale.
Ea a postat o imagine cu programul ședințelor CCR în care apar și două dosare ”de tip F”, despre care avocata spune că privesc alegerile prezidențiale.
”Unul dintre cele doua cred ca privește confirmarea si validarea rezultatelor din T1 (BEC a comunicat ieri, 26.11, ca a terminat de consemnat si centralizat). Al doilea, însă, ar putea fi o cerere de anulare a alegerilor”, a scris Elenina Nicuț.
Potrivit legislației citate de avocată, CCR are și atribuția de a solutiona cererilor de anulare a alegerilor:
Art. 52. –
(1) Curtea Constituţională anulează alegerile în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situaţie Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor.
Fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, susține că, în cazul în care există motive întemeiate, Curtea Constituțională poate anula primul tur al alegerilor prezidențiale. De asemenea, Curtea Constituțională are rolul de a valida noul președinte al României, iar înainte de a lua această decizie, CCR verifică dacă au existat nereguli în procesul electoral.
”În momentul ăsta, domnul candidat Călin Georgescu a trecut de furcile caudine, el a fost validat, nu se mai poate face nimic. În schimb, după ce vin cifrele oficiale de la Biroul Electoral Central, cineva poate sesiza Curtea Constituțională și eu mă aștept să o și facă. Atunci când au decis asta, eu le-am spus să nu organizeze alegerile 3 săptămâni la rând, că ne vom trezi cu alegerile contestate. N-au vrut să asculte.
Curtea Constituțională este obligată să analizeze dosarul alegerilor și pot exista diferite tipuri de soluții pe care le vor dispune judecătorii.
Vă dau un exemplu, dar vă rog să-l luați ca atare: dacă Curtea Constituțională constată nereguli majore se poate anula inclusiv primul tur de scrutin. Este un exemplu și trebuie să reținem că doar Curtea este cea care validează alegerea președintelui României”, a spus Augustin Zegrea, pentru STIRIPESURSE.RO.
Fostul președinte al CCR a dat exemple de alte curți constituționale din Europa, care au anulat alegerile și a explicat că la noi, un motiv de contestare ar putea fi ”proasta organizare a alegerilor”, o situație cum s-a întâlnit în Germania.
”Curții Constituționale din Europa au mai făcut asta, au mai anulat alegeri. În Germania au luat decizia de a le anula pe motiv că au fost prost organizate alegerile, în Lituania au dat jos președintele ales pentru că au constatat după turul II că nu îndeplinea condițiile. În Turcia au declarat neconstituțional partidul de guvernământ, care câștigase alegerile cu 70%.”, a mai spus Zegrean.
Augustin Zegrean ne-a explicat că în ipoteza în care s-ar ajunge în România în situația anulării alegerilor, atunci s-ar organiza noi alegeri, dar nu cu aceiași actori.
Fostul președinte al CCR susține că s-a confruntat cu situația alegerilor prezidențiale contestate în anul 2009, la turul II, atunci când s-a dat bătălia între Traian Băsescu și Mircea Geoană.
”Am avut situația asta în 2009, când a fost sesizată CCR pentru că Băsescu a fost acuzat de fraudarea voturilor. Curtea Constituțională a analizat, a cerut renumărarea voturilor și s-a constatat că, de fapt, lui Băsescu îi fuseseră luate din voturi. Astfel, după analiza tuturor elementelor, Curtea a decis să-l valideze pe Traian Băsescu. Se putea, însă, dacă după întreaga analiză a Curții Constituționale se constata că Mircea Geoană a avut mai multe voturi să fi fost invers. De aceea vă spun că doar Curtea validează un candidat și Curtea are obligația să verifice totul înainte de a-l valida/invalida”, a mai explicat fostul președinte al Curții Constituționale.
Biroul Electoral Central a validat rezultatele
Biroul Electoral Central a prezentat, marţi, rezultatul final al votării pentru alegerea Președintelui României din data de 24 noiembrie 2024, urmare a înregistrării la Biroul Electoral Central a tuturor proceselor-verbale de constatare şi centralizare a rezultatelor votării întocmite de birourile electorale judeţene, birourile electorale ale sectoarelor Municipiului Bucureşti, biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate şi birourile electorale ale secţiilor de votare, informează stiripesurse.ro.
Astfel, situaţia voturilor obţinute de candidaţi este următoarea:
1. CĂLIN GEORGESCU a obţinut 2.120.401 voturi valabil exprimate, reprezentând 22.94% din totalul voturilor valabil exprimate;
2. ELENA-VALERICA LASCONI a obţinut 1.772.500 voturi valabil exprimate, reprezentând 19.18% din totalul voturilor valabil exprimate;
3. ION-MARCEL CIOLACU a obţinut 1.769.760 voturi valabil exprimate, reprezentând 19.15% din totalul voturilor valabil exprimate;
4. GEORGE-NICOLAE SIMION a obţinut 1.281.325 voturi valabil exprimate, reprezentând 13.86% din totalul voturilor valabil exprimate;
5. NICOLAE-IONEL CIUCĂ a obţinut 811.952 voturi valabil exprimate, reprezentând 8.79% din totalul voturilor valabil exprimate;
6. MIRCEA-DAN GEOANĂ a obţinut 583.898 voturi valabil exprimate, reprezentând 6.32% din totalul voturilor valabil exprimate;
7. HUNOR KELEMEN a obţinut 416.353 voturi valabil exprimate, reprezentând 4.50% din totalul voturilor valabil exprimate;
8. CRISTIAN DIACONESCU a obţinut 286.842 voturi valabil exprimate, reprezentând 3.10% din totalul voturilor valabil exprimate;
9. CRISTIAN-VASILE TERHEŞ a obţinut 95.782 voturi valabil exprimate, reprezentând 1.04% din totalul voturilor valabil exprimate;
10. ANA BIRCHALL a obţinut 42.853 voturi valabil exprimate, reprezentând 0.46% din totalul voturilor valabil exprimate;
11. LUDOVIC ORBAN a obţinut 20.089 voturi valabil exprimate, reprezentând 0.22% din totalul voturilor valabil exprimate;
12. SEBASTIAN-CONSTANTIN POPESCU a obţinut 14.683 voturi valabil exprimate, reprezentând 0.16% din totalul voturilor valabil exprimate;
13. ALEXANDRA-BEATRICE BERTALAN-PĂCURARU a obţinut 14.502 voturi valabil exprimate, reprezentând 0.16% din totalul voturilor valabil exprimate;
14. SILVIU PREDOIU a obţinut 11.246 voturi valabil exprimate, reprezentând 0.12% din totalul voturilor valabil exprimate.
Purtătorul de cuvânt al Biroului Electoral Central, Marian Românu, a anunţat că procesul verbal cu rezultatele votului a fost transmis Curţii Constituţionale, pentru validare.