Updated on noiembrie 8, 2024 
Iosif Vasile Bruzlea, un bărbat de 56 de ani, i-a lăsat apartamentul nepoatei și apoi s-a trezit pe drumuri. Până în urmă cu patru ani, casa părintească îi oferea nu doar adăpost, ci și sentimentul de siguranță. Fără soție și fără copii, a ales să aibă încredere în nepoata sa, singura persoană căreia i-a lăsat totul în speranța că la bătrânețe va avea un sprijin.
Într-o voce tremurândă, Iosif rememorează cum a avut încredere în nepoata sa, crezând că ea îl va ajuta la bătrânețe.
„După ce a murit mama, ea era singura familie pe care o mai aveam. Am fost naiv, am crezut că o să fie lângă mine. Dar când mi-a cerut să trec casa pe numele ei, nici nu am stat pe gânduri, am zis că e pentru binele amândurora. Am vrut să fie în siguranță, să aibă un loc al ei, și eu la fel.
Credeam că pot conta pe ea. Am primit un telefon de la ea, în care mi s-a spus că «până la data de…» să eliberez apartamentul. M-am simțit umilit și distrus”, a povestit Iosif Vasile Bruzlea din Iași pentru bzi.ro.
Rămas fără casă, bărbatul a încercat să își refacă viața plecând în străinătate. „Am crezut că acolo, muncind, voi putea să-mi fac o viață nouă. Dar vârsta și sănătatea nu m-au mai ajutat. Era greu să mă mai angajez, iar singurătatea m-a apăsat tot mai mult”, spune Iosif Vasile Bruzlea.
„Rugăciunea a fost singurul lucru care mi-a dat speranță. Am mers la biserică, am vorbit cu preotul și el m-a ajutat să înțeleg că viața poate merge mai departe, chiar și după o astfel de lovitură”, spune Iosif Vasile Bruzlea.
În ianuarie 2024, epuizat și fără alte opțiuni, a decis să se întoarcă în Iași și să caute refugiu la Centrul de Noapte „C.A. Rosetti”.