Updated on septembrie 13, 2024 
Antreprenorul general al proiectului metroului din Cluj a publicat primele imagini cu ”cârtițele” care urmează să foreze tunelul. Acestea sunt vopsite în tricolor și vor ajunge în municipiu în octombrie.
”Compania Gulermak, în calitate de Antreprenor, declarăm faptul că ne continuăm proiectele fără a încetini. Testele de recepție în fabrică a două tuneluri tip EPM (Earth Pressure Balance) achiziționate pentru proiectul Metrou România – Cluj au fost finalizate cu succes în perioada 26 august – 02 septembrie”, a transmis compania.
Gulermak a postat pe LinkedIn un videoclip în care este evidențiat un utilaj de foraj tip TBM (Tunnel Boring Machine), care a fost testat pentru lucrările la metroul din Cluj-Napoca. Un TBM (Tunnel Boring Machine) este o mașină de forat tuneluri, folosită pentru excavarea tunelurilor subterane, în special în zone urbane sau sub munți, fără a afecta structurile existente la suprafață.
Aceste mașinării gigantice sunt extrem de complexe și au fost esențiale în construcția de metrou, tuneluri pentru autostrăzi sau conducte.
Metroul clujean a rămas fără fondurile din PNRR, iar finanțarea este la mâna Guvernului. Primarul Clujului, Emil Boc, a încercat să lămurească, în ședința de Consiliu Local de joi, problema metroului.
„Lucrările la metrou se desfășoară conform planului, fiind în graficul stabilit împreună cu Ministerul Transporturilor și constructorul. Contractul de finanțare este semnat și asigurat.
Există, într-adevăr, discuții tehnice între Guvernul României și Comisia Europeană, legate de o problemă tehnică ce afectează nu doar proiectul metroului din Cluj, ci și alte proiecte finanțate prin PNRR în Europa. Această problemă se referă la o relație între Sistemul Electronic de Achiziții Publice din România (SEAP) și Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, care ne vizează direct. Este, însă, o chestiune tehnică și, în orice variantă, banii nu se pierd.
Pentru claritate, banii despre care vorbim nu sunt fonduri nerambursabile (granturi), ci împrumuturi. Acești 300 de milioane de euro reprezintă doar prima tranșă din acest contract de finanțare. De aceea, fondurile nu sunt pierdute – România trebuie să returneze acești bani conform reglementărilor naționale și europene, fie dintr-un buget sau altul. În acest moment, acest aspect nu este esențial”, a declarat primarul, citat de Ziua de Cluj.