Updated on septembrie 3, 2024 
Companiile aeriene care operează zboruri de pe aeroporturile europene vor trebui să raporteze executivului de la Bruxelles impactul climatic estimat ca urmare a vaporilor eliberați de motoarele cu reacție ale aeronavelor, precum și cantitatea de dioxid de carbon emisă anual de acestea.
Noile reglementări, contestate puternic de industria de profil, au fost adoptate vinerea trecută, informează antena3.ro. În ultima perioadă, pe cerul Clujului s-a văzut un număr neobișnuit de mare de urme albe lăsate de avioane.
Companiile aeronautice susțin că nu există suficiente date pentru efectele de mediu generate de funcționarea motoarelor de avion. Comisia Europeană spune însă că “este binecunoscută” contribuția netă a industriei aviatice la încălzirea globală, iar noile cerințe de raportare vor contribui la aprofundarea cunoștințelor.
Dârele de condens conțin oxizi de azot, carbon negru și alte substanțe dăunătoare climei, și s-a demonstrat că aceste substanțe sunt absorbite de norii din atmosfera înaltă, unde, spre deosebire de norii joși, contribuie la captarea căldurii.
Contribuția lor la încălzirea globală este cel puțin la fel de mare ca cea a celor 2% din emisiile de dioxid de carbon din lume care provin de la aeronave, arată unele estimări, potrivit digi24.ro.
Grupurile de mediu au criticat exceptarea temporară pentru zborurile pe distanțe lungi, în conformitate cu textul final convenit. Regulile se vor aplica de anul viitor doar zborurilor dintre aeroporturile din Spațiul Economic European – adică UE plus Islanda, Norvegia și Elveția.
„Companiile aeriene care operează zboruri pe distanțe lungi primesc încă o dată un tratament preferențial din partea UE”, a declarat Krisztina Hencz, manager de politici aviatice la grupul de lobby Transport & Environment de la Bruxelles. „Au muncit din greu pentru a submina acțiunile și cercetările privind non-CO2 și sunt recompensați pentru eforturile lor”.
„La finalul zilei, această propunere a venit pentru a ajuta la o mai bună înțelegere a problemei non-CO2 și acest efort a fost împiedicat”, a declarat Hencz pentru Euronews, menționând că operatorii aerieni au câștigat doar o concesie limitată – regulile se vor extinde pentru toate zborurile către și în afara UE din 2027.
Legislația urmează unei reforme recente a sistemului european de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS), conform căreia anumite companii trebuie să liciteze cote pentru fiecare tonă de CO2 pe care o emit. Prețul este în prezent de aproximativ 70 EUR pe tonă.
Noua lege a UE stabilește, de asemenea, reguli privind modul de estimare a amprentei de carbon a carburanților durabili pentru aviație, care pot fi produși din biocombustibili, deșeuri organice sau hidrogen verde. Orice combustibil a cărui amprentă de carbon pe ciclu de viață este cu cel puțin 70% mai mică decât cea a kerosenului standard va fi evaluat cu zero emisii în scopul schemei de comercializare. În cazul în care energia electrică regenerabilă este utilizată pentru a sintetiza combustibili durabili, aceasta trebuie să provină de la turbine eoliene dedicate nou instalate, panouri solare sau capacități similare.
Urmele de condensare reprezintă un tip artificial de nor care a apărut odată cu inventarea motorului cu reacție. De la fenomenul care le dă naștere, respectiv condensarea, a apărut numele de contrails.
„Urmele de condensare nu sunt ceva nou. Acest tip artificial de nor a început să fie observat din momentul în care oameni au început să zboare folosind motoare cu reacție. “Urmele de condensare” se formează atunci când gazele (în principal vapori de apă) care părăsesc motorul avionului se amestecă cu aerul mai rece din mediul înconjurător ceea ce duce la formarea cristalelor de gheață. În funcție de caracteristicile mediului înconjurător, “urmele de condensare” pot fi observate pentru un timp scurt sau pentru perioade mai lungi. Altfel, dacă aerul este foarte uscat, atunci cristalele de gheață se vor transforma în vapori de apă iar “urmele de condensare” vor dispărea în câteva minute.
Dacă în schimb avionul trece printr-o regiune în care aerul este umed atunci “urmele de condensare” vor avea un timp de viață mai mare iar în timp lățimea lor va crește. (În acest caz este destul de greu de diferențiat între “urmele de condensare” și norii de tip cirrus care se formează în mod natural). În ceea ce privește compoziția chimică a “urmelor de condensare” ele sunt în principal formate din vapori de apă, la care se adaugă dioxid de carbon și cantități foarte mici de hidrocarburi nearse, oxizi de azot și particule de funingine. Nu avem de-a face cu amestecuri de substanțe folosite în scopuri militare”, explică cercetătorul științific Bogdan Antonescu pentru factual.ro.