Updated on iulie 16, 2024 
Cel mai mic oraş din România, din punct de vedere al suprafeţei, este Abrud, frumosul oraş din Munţii Apuseni, județul Alba. Are doar 3.2 km pătrați, peste 5.000 de locuitori.
Situat în depresiunea omonimă, la confluenţa pârâului Cerniţa cu râul Abrud, la 65 km nord-vest de municipiul Alba Iulia, micul oraș este cunoscut pentru mineritul aurului încă din epoca daco-romană, sub numele de Abruttus.
Orașul se extinde de-a lungul râului omonim, la poalele Dealului Știurt, păstrând în perimetrul său urmele așezării daco-romane „Abruttus”, probabil un „vicus”, lângă care exista și o mică fortificație cu rol de observație și de apărare a marelui centru aurifer din apropiere, „Alburnus Maior” (azi: Roșia Montană). Fortificația romană din punctul “Cetățeaua” de la Abrud este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Alba elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010.
Localitatea este atestată documentar din 1215. Din documentele medievale reiese că, începând din 1427, așezarea a devenit „oraș” („civitas”), căpătând totodată unele privilegii, așa încât a reprezentat al doilea centru important al Țării Moților, alături de Câmpeni. În 1491 i s-a acordat statutul de oraș liber.
Localitatea era renumită în timpul romanilor pentru bogatele zăcăminte aurifere. În Abrud se afla un Colegiu al Aurarilor („Collegium aurariarum”). Tot aici s-au găsit multe vestigii romane, printre care și trei table cerate.
Orașul a participat la mișcarea lui Sofronie de la Cioara (1759-1761) și a fost unul dintre centrele răscoalei populare din Transilvania conduse de Horea, Cloșca și Crișan (1784) și ale revoluției din 1848, suferind astfel distrugeri în timpul acelor evenimente.
În perioada interbelică, Abrud a fost reședința plășii Abrud.
Obiective turistice
- „Casa lui Ioan Buteanu”, unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai lui Avram Iancu; aici a avut loc la 3 aprilie 1848 adunarea revoluționarilor români din Munții Apuseni.
- „Casa tribunului Ioan Șuluțiu”, creator al artileriei moților, gazdă a revoluționarilor A. Golescu și B. Iscovescu din Țara Românească.
- „Casa lui Ioan Boeriu”, vice-prefect și primar al Abrudului între 1848-1849.
- „Casa memorială Alexandru Ciura”, locuința părintească a scriitorului Alexandru Ciura (1876-1936); aici a avut loc întâlnirea dintre Nicolae Bălcescu și Avram lancu. Clădirea găzduiește o expoziție permanentă de documente referitoare la istoria Abrudului, îndeosebi din anii 1848-1849.
- Busturi: Memoria lui Horea, Avram Iancu și Ioan Buteanu, este evocată de busturile acestora ridicate în centrul orașului.
- „Monumentul Eroilor Neamului”, amplasat în cimitirul Bisericii Ortodoxe din Abrud, a fost ridicat în memoria Eroilor Români care s-au jertfit în Primul Război Mondial. Obeliscul are o înălțime de 2 m și este realizat din gresie cioplită, în timp ce împrejmuirea este asigurată de gardul cimitirului. Pe fața de vest, cât și pe cea de est, există câte un înscris memorial. Un alt înscris se găsește și pe placa de marmură de pe fațada Obeliscului: „În amintirea Eroului nostru, Carol Sturza, căzut în luptă – 1916”.
În topul celor mai mici orașe din țară, Abrud este urmat în listă de orașele Darabani (din Botoșani- 3.4 km pătrați), Plopeni- Prahova (4.73 km pătrați), Cugir – Alba (5.12 km pătrați), Huși – Vaslui (5.2 km pătrați) dar și alte câteva care au suprafața mai mică de 10 km pătrați, informează click.ro.
Cel mai mare oraș ca suprafață din România este Broșteni, din județul Suceava, cu o suprafață de 594.66 de kilometri pătrați. Este urmat de Vișeul de Sus, cu 443.06 kilometri pătrați și Săcele, din Brașov, cu 320 de kilometri pătrați.