Peștera de pe Valea Arieșului unde soarele „răsare de două ori”. Se află la mai puțin de 2 ore de Cluj

Updated on mai 13, 2024 Peștera de pe Valea Arieșului unde soarele „răsare de două ori”. Se află la mai puțin de 2 ore de Cluj 1
(Sursa Foto: pensiuneahudaluipapara.ro)

Peștera Huda lui Papară, situată în Munții Trascău, este o bijuterie naturală ascunsă a României, renumită pentru frumusețea sa spectaculoasă și numeroasele recorduri deținute. Deși accesul în interiorul peșterii este momentan restricționat din cauza distrugerii sistemului de acces, zona din jurul peșterii rămâne o destinație turistică populară, oferind o experiență fascinantă pentru iubitorii de natură și aventură.

Huda lui Papară se remarcă prin numeroasele sale caracteristici unice, care o fac să se distingă de alte peșteri din România și Europa. Este cea mai lungă, cea mai denivelată, cea mai dificilă, cu cea mai mare sală, cu cea mai înaltă galerie, cu cel mai lung curs subteran, cu cel mai mare debit, cu cea mai mare cascadă, cu cea mai mare colonie de lilieci din Europa, cu cele mai lungi și mai numeroase excentrite (stalactite crescute strâmb) și cu cel mai mare depozit de chiropterit (excremente de lilieci) din țară.

Peștera Huda lui Papară are o istorie bogată, fiind locuită și venerată de oameni încă din preistorie. Denumirea sa provine din regionalismul “huda”, care înseamnă cale îngustă, groapă, gaură în pământ, peșteră sau adăpost, și “Papară”, care ar putea avea la origine latinul “papa”, ce înseamnă conducător religios. Legenda spune că Zamolxes, zeul dacilor, s-a retras într-o peșteră din Trascău, cea mai mare și mai vizibilă, care ar putea fi Huda lui Papară.

Peștera găzduiește cea mai bogată faună chiropteră din Europa, cu o colonie de aproximativ 84.000 de lilieci din nouă specii. Una dintre specii formează colonii de până la 750 de exemplare, un record european.

Peștera de pe Valea Arieșului unde soarele „răsare de două ori”. Se află la mai puțin de 2 ore de Cluj 2

În jurul anului 1300, a fost construită o mică bisericuță de lemn pe dealul din fața intrării în peșteră, cu scopul de a-i proteja pe localnici de forțele necurate din adâncul peșterii. Bisericuța a fost distrusă de-a lungul timpului, dar a fost reconstruită de mai multe ori.

Trei pâraie izvorăsc din stâncile Ponorului și dispar în adâncul masivului Bedeleu, reapărând după cinci kilometri în Peștera Huda lui Papară, formând un singur pârâu cu debit puternic, botezat Valea Morilor.

Peștera are o lungime totală a galeriilor de 2.022 de metri, bogat decorate cu stalactite și stalagmite. Printre numeroasele sale săli se numără Sala Minunilor, Sala Virgină, Labirintul Ludușan, Sala Tăcerii sau Sala Crucii cu Sifonul.

Peștera Huda lui Papară este un loc de o frumusețe unică, unde natura își dezvăluie măiestria în cele mai mici detalii. Deși accesul în interiorul peșterii este momentan restricționat, zona din jurul peșterii merită vizitată pentru priveliștile spectaculoase, aerul curat și atmosfera liniștită.

Locul unde soarele ,,răsare” de două ori
Legendele din jurul peşterii sunt completate şi de un fenomen bizar. „Pentru noi, cei care locuim la gura peşterii, soarele ,,răsare” de două ori pe zi. Astfel, la orele dimineţii, admirăm soarele cum apare de după culmea Bedeleului şi se ridică pe cer. După câteva ore, dispare după vârful peretelui de calcar ce poarta numele de Bulz. Acest perete impozant acoperă aici jumătate din bolta cerului. După aproape două ore, soarele răsare iarăşi în partea vestică a muntelui şi apune seara după culmile mai domoale ale Dumeștului”, au transmis cei de la pensiuneahudaluipapara.ro 

Advertisements
error: Content is protected !!