Updated on mai 12, 2024 
Satul Geamăna din Munții Apuseni, cunoscut și ca “satul scufundat”, a fost marcat de o istorie tumultoasă. Deși destinul său părea pecetluit în urmă cu ani, astăzi Geamăna renaște spectaculos.
Recent, un videoclip viral pe TikTok a readus în atenție frumusețea enigmatică a satului. Imaginile dezvăluie o transformare uimitoare: zona scufundată în anii trecuți, dominată de o “mare” de substanțe toxice și vizibilă doar prin turla bisericii, se prezintă astăzi ca un peisaj feeric.
Turla bisericii a fost înlocuită de imaginea unei căsuțe din lut ce se înalță din ape turcoaz cristaline. Internauții sunt fascinați de priveliștea ireală, descriind Geamăna ca o oază de mister și aventură. Unii susțin că apele au o structură tripartită: o zonă noroioasă unde țevile degajă substanțe toxice, o zonă cu apă turcoaz și una cu apă roșie. Această diversitate cromatică adaugă un plus de mister și frumusețe satului scufundat, scrie click.ro.
Zona extrem de poluată de apele acide ale lacului a devenit atracţie turistică. Pe lângă turiştii obişnuiţi, Geamăna este şi o destinaţie preferată de fotografi şi producători de film. Şi din acest motiv, zona a ajuns una dintre cele mai vizibile din România pe internet. Mii de fotografii care ilustrează dezastrul ecologic de aici sunt publicate şi pot fi vizualizate online.
@wend191 #apusenimountains #apusenimountains⛰ #foryou #satulscufundatdelageamana #fyp ♬ original sound – Romania
Satul Geamăna din Munții Apuseni a început să fie pustiit la comanda regimului comunist, în 1978, când s-a început exploatarea carierei de la Roșia Poieni. Sute de locuitori au fost obligați să își părăsească casele. Satul a fost acaparat treptat de un lac de steril, iar acum, povestea lui mai este cunoscută doar prin imaginea tulburătoare a turlei bisericii care încă se mai vede la suprafața lacului.
În 1986, când a început deversarea sterilului, trăiau aici peste 1.000 de persoane. Oamenii au fost expropriați pe sume modice înaine de 1989, iar cei care aveau casele mai sus de vatra satului au fost lăsați să locuiască. Pentru unii a fost un coșmar de zeci de ani, până ce apa și sterilul le-au inundat locuințele, scrie Adevarul.
Totul a început în 1977, când comuniștii și-au dorit exploatarea carierei de la Roșia Poieni – cel mai mare zăcământ de cupru și aur din România, rezervele sale reprezentând 65% din totalul cantității de cupru din țara noastră –, lucru care a început un an mai târziu.
La Geamăna, după anul 1982, rând pe rând, 480 de familii au fost nevoite să îşi abandoneze pământurile, biserica şi morţii, pentru a face loc iazului de decantare în care erau deversate reziduurile toxice de la cariera Roşia Poieni, aflată în proprietatea Cupru Min Abrud. Iazul principal de decantare este amplasat pe suprafaţa administrativă a localităţii Lupşa, în Valea Şesei.
„Când or vinit domnii cu executarea, n-or vrut să-mi ia tot pământu ce-l aveam, rămâneau multe hectare pe dinafară. Nici bani nu luam prea mulţi. Apoi, ne-am gândit cum să lăsăm tot ce am construit aici şi să plecăm. Uite aşa am ajuns să vedem pâraiele aste otrăvite, cum se duce la fund casă după casă, cârciuma unde se adunau oamenii satului şi apoi şi biserica, după cum vedeţi se scufundă şi ea. După mine satul va fi mort, când biserica va fi acoperită de tot de steril“, susţinea cu înverşunare Niculai Praţa, unul dintre foștii localnici.
Imediat după anul 1978, regimul comunist a început să-i exproprieze treptat pe sătenii din cele şapte sate care formau comuna Geamăna. În total au fost acaparate aproximativ 360 de hectare, terenuri care în prezent sunt acoperite cu steril. Iazul de la Valea Şesei, cum îl ştiu localnicii, este amenajat între doi versanţi şi are peste 150 de hectare.
Lacul creşte pe an ce trece, iar deşeurile aduse de la exploatarea de cupru a companiei Cupru Min Abrud se scurg neîntrerupt printr-o ţeavă imensă. În 2023, reprezentanții companiei au prezentat un nou proiect pentru supra-înălțarea digului, astfel încât iazul să acumuleze și mai mult steril.
De această investiție depinde funcționarea în continuare a exploatării miniere și cele peste 600 de locuri de muncă. Proiectul este, deocamdată, blocat în faza de acordare a avizului de mediu. Cei de la Cupru Min nu au prezentat suficiente garanții privind stabilitatea și rezistența digului care urmează să fie înălțat cu cinci metri.